Dificultățile economice globale se resimt din plin și în România, mai ales că avem un sistem fiscal total dezechilibrat, cu precădere între impozitarea muncii și impozitarea capitalului. Mediul de afaceri de la noi resimte instabilitatea și se teme la orice pas de legi noi, aplicate nepotrivit. Companiile au valoare adăugată mică, și putere de negociere redusă, în contextul inflaționist prin care trecem, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Mergem la el, mai târziu.
Advertisment
Liderii politici și economici din întreaga lume i-au chemat la Forumul Economic Mondial pe greii din zona cripto. Promenada de la Davos, dominată în anii trecuți de magazinele și barurile marilor companii și a guvernelor, este acum sub semnul criptomonedelor. 60% dintre locațiile de pe stradă sunt ale unoor companii legate de activele digitale, estimează Fernando Verboonen, co-fondatorul platformei de NFT-uri RollApp. FTX, Binance sau Theter stau cot la cot cu Salesforce sau Meta. Semn că economia tradițională și cea descentralizată încep să se contopească.
Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, platforma politică a țărilor member europene din Europa Centrală și de Est, semnează un acord cu Transgaz. Ce presupune? Construirea unei infrastructuri noi de gaze naturale în România. Valoarea totală a proiectelor ar putea ajunge până la 626 milioane euro și, după finalizare, acestea vor merge l Transgaz. Acordul a fost semnat ieri, la la Davos.
Titlurile zilei
Statul român complică lucrurile în relația cu mediul de business, spun cei de la NextUp, companie de soft-uri de business. Mai exact, raportările e-Factura si SAF-T, care includ date stufoase despre business-uri și sunt obligatorii pentru firme, sunt o incercare de digitalizare, chiar daca pare un progres făcut de stat. Digitalizarea propusă de stat este o muncă în plus și birocratica, în loc să simplifice lucrurile, pentru antreprenori si angajați, spun reprezentanții companiei.
Cluj-Napoca rămâne oraşul cu cele mai scumpe apartamente noi, raportat la salariul mediu. Dacă în 2014 un locuitor al Clujului trebuia să plătească salariul mediu pe 9,2 ani pentru a își cumpăra un apartament, în 2022 același imobil costă 12,5 ani de salarii medii, încasate lunar. De cealaltă parte a baricadei, un bucureştean are acum nevoie de salariile pe 8,4 ani, faţă de 10,4 ani în 2014, arată o analiză Colliers.
Datoria publică a României ar putea ajunge la 73% în următorii 10 ani, de la 51% în prezent, arată un raport al Comisiei Europene. Traiectoria datoriei este sensibilă la posibile șocuri asupra indicatorilor fiscali, macroeconomici și financiari, avertizează Comisia. “Riscurile ridicate reflectă deficitele foarte mari, datoria publică în creștere și sensibilitatea mare la potențiale șocuri adverse”, explică economiștii Comisiei.
Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut în luna aprilie cu 0,8% faţă de luna anterioară, până la 158 de miliarde lei, şi cu cu 0,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, anunţă BNR. Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 1,6% faţă de luna martie 2022, până la 127 de miliarde lei. Comparativ cu perioada similară din 2021, creşterea a fost de 16,1%.
Fostul vicepreședinte american Al Gore pune tunurile pe politicieni și pe mediul financiar bancar, care vor să facă profit de pe urma crizei energetice și nu se implică în a o stopa. Este o criză a democrației, care pune în pericol viitorul umanității și amplifică dificultățile legate de schimbările climatice. Combustibilii fosili nu mai sunt inamici ai mediului, ci o sursă de a face bani, în ochii marilor bănci americane, spune Al Gore.