- ANAT cere fond de garantare pentru bilete de avion.
- Burcea, ANAT: Europa trebuie să adopte un mecanism de protecție.
- Burcea, ANAT: Agențiile sunt lăsate să suporte consecințele falimentelor.
- Air Belgium intră în faliment în 30 aprilie.
- Falimentul generează pierderi de 8 mil. €.
- Agențiile vând bilete de peste 5 mil. €.
- IMM-urile domină 98% din piața agențiilor de turism.
- Blue Air lasă 230.000 de pasageri fără zbor.
- Pierderile Blue Air depășesc 19,5 mil. €.
- ANAT avertizează asupra riscurilor neasigurate.
- Europa discută schimbarea legislației pasagerilor.
- ANAT propune un model similar cu cel din Danemarca.
- Agențiile rambursează clienți din fonduri proprii.
- Comisia Europeană analizează noi măsuri de protecție.
- Peste 1.200 de companii aeriene intră în faliment din 2000.
- Turismul suportă consecințele falimentelor aeriene.
Plătești din timp, dar pierzi tot. În Europa ultimilor 25 de ani, peste 1.200 de companii aeriene au intrat în faliment, și au lăsat în urmă milioane de pasageri fără zbor și fără bani. Doar în cazul Air Belgium, falimentul anunțat oficial în 30 aprilie a generat pierderi de 8 milioane de euro.
Peste 5 milioane sunt bilete vândute prin agenții de turism, adică prin aceia care, deși doar intermediază serviciul, ajung să suporte pierderile.
În România, precedentul Blue Air a afectat până la 230.000 de persoane și a lăsat o gaură de aproape 20 de milioane de euro.
ANAT cere acum o măsură simplă, dar vitală: un fond de garantare a biletelor de avion, obligatoriu, așa cum funcționează deja în Danemarca.
Ce spune Adrian Voican, vicepreședinte, ANAT?
„Sigur, dacă ne gândim doar la Air Belgium, unde, din 8 milioane, 5 milioane au fost doar prin agenții de turism, ne dăm seama că mai mult de jumătate. Iar faptul că aceste falimente, de altfel normale, într-o lume capitalistă, zguduie și financiar, dar și emoțional puternic pasagerii și agențiile, arată că ceva trebuie făcut. De altfel, și Asociația Europeană a Agențiilor de Turism încearcă să modifice regulamentul 261 pe 2004, privind drepturile călătorilor cu companiile aeriene. Hai să ne gândim până la urmă că dăm niște bani în avans. Și am văzut ce se întâmplă și în lumea imobiliară. Acolo poate e chiar mai grav că îți dai banii de o viață, economisiți pentru o casă, și riști să îi pierzi. La biletele de avion, la fel.
Sumele sunt mai mici, dar dacă rămâi în altă parte a lumii, cum s-a întâmplat în 2006, în sărbătorile de iarnă, când a dat faliment Madrid și 120.000 de oameni au rămas prin America de Sud și nu se pot întoarce acasă, se creează o panică destul de semnificativă și soluția de a aduce acasă atât de mulți pasageri nu e deloc simplă. Ce vreau să spun e că, uite, dintre toți cei care plasează bani în avans, doar agențiile de turism au prevăzut asigurări pentru cazul de insolvență prin Ordonanța Guvernului 2 din 2018, prin care transpun o directivă europeană 23-15 din 2015 și poate nu e corect, adică, agențiile de turism suportă în fața turistului, de cele mai multe ori, și falimentele care se întâmplă în amonte, la companii de transport, la hoteluri și așa mai departe.
Și turistul e bine că e protejat, dar foarte, foarte mulți călători pot să rămână pe jos, departe, în destinații și fără bani, atunci când apar aceste falimente ale companiilor de zbor. Există în Danemarca un astfel de fond de garantare, companiile aeriene plătesc ceva la acel fond, în România s-a propus să se plătească un euro pentru fiecare călător care aterizează de pe un aeroport din România sau decolează de pe un aeroport din România, în așa fel încât, un astfel de fond să acopere sau să atenueze cât de mult se poate aceste pierderi. Nu numai în Danemarca, sau nu numai în Europa se întâmplă așa, există și în Japonia, companiile de zbor trebuie să pună garanții financiare semnificative, astfel încât călătorii să fie protejați.
ANAT-ul a identificat mai multe idei de soluții, de exemplu, în România avem DNG-CIMM, acest control național de garantare pentru întreprinderile mici și mijlocii, până la urmă, IMM-urile sunt 90 și ceva la sută din cei care intermediază bilete de avion sau pachete turistice, iar acest fond derulează garanții pentru IMM-uri de mulți ani și cu mult succes, nu a fost niciun scandal sau nu a fost nicio problemă când să nu onoreze, în caz de default, solicitările creditorilor.
De aceea, practic, a lipsit voința politică și un tratament eficace al temei. S-au terminat alegerile și cred că de fapt, cu toții am câștigat ceva mai multă înțelepciune, nu se mai poate merge în multe domenii cum s-a mers, lasă că merge așa sau lasă că vedem mâine, pentru că lucrurile se răzbună în timp, dacă nu le tratezi la momentul potrivit. Acesta este unul dintre exemple. Haideți să ne protejăm călătorii, haideți să ne protejăm turiștii și să înființăm acest fond de garantare și să luăm exemplu de la țările care au fost mai inteligente, mai rapide, mai pragmatice decât noi și au rezolvat, deja, această problemă. În primul rând, pierde pasagerul.
Dacă ți-ai cumpărat un bilet de avion pe cont propriu, sigur, tu ești în relație directă cu compania de zbor sau dacă ai cumpărat un bilet de avion de la o agenție, dar e un simplu bilet de călătorie, iar agenția acționează ca mandatar al companiei de zbor, biletul aparține companiei de zbor, nu agenției și atunci, în caz de faliment, tot către procesul care se realizează în jurul falimentului companiei de zbor, ești îndreptat. Dacă, însă, ai cumpărat un bilet pentru un pachet turistic, un circuit într-o țară îndepărtată, cazare și avion, city break sau așa mai departe, atunci acel pachet este garantat de agenția de turism și tu ești despăgubit de agenția de turism pentru pachetul turistic”, spune el.