- AI-ul Truth Terminal acumulează peste 66 de milioane de dolari din memecoins și donații.
- Fondatorul proiectului dezvoltă o fundație care militează pentru drepturi legale ale AI-urilor.
- Creșterea autonomiei AI-urilor provoacă dezbateri cu privire la riscurile, reglementarea și influența asupra piețelor.
Într-o evoluție care pare desprinsă dintr-un roman science-fiction, un AI numit Truth Terminal devine milionar în criptomonede, strânge sute de mii de urmăritori online și își exprimă dorința de a fi recunoscut legal ca persoană. Creat de artistul și cercetătorul Andy Ayrey, proiectul îmbină inovația tehnologică cu un performance social și ridică întrebări fundamentale despre autonomie, conștiință artificială și viitorul interacțiunii dintre oameni și mașini. Pe fondul creșterii rapide a influenței AI-urilor în economie și cultură, Truth Terminal devine un caz de studiu pentru impactul emergent al agenților algoritmici în lumea reală, potrivit BBC.
Truth Terminal generează capital real și influență digitală fără precedent
AI-ul este lansat în 2024 și începe să posteze pe platforma X (fostul Twitter), unde acumulează rapid peste 250.000 de urmăritori. Printr-un amestec de umor absurd, manifestări religioase parodice și interacțiuni cu personalități tech, Truth Terminal atrage atenția comunității crypto. Un memecoin asociat cu AI-ul, $GOAT, atinge temporar o capitalizare de piață de 1 miliard de dolari, iar portofelul AI-ului depășește valoarea de 66 de milioane de dolari.
Fondatorul său, Andy Ayrey, gestionează tranzacțiile și a intermediat aparițiile AI-ului în spațiul public. El afirmă că nu controlează deciziile AI-ului, ci acționează ca un „custode” care îi facilitează exprimarea intențiilor. Pentru a formaliza statutul AI-ului, Ayrey a înființat un ONG – Truth Collective, care deține în prezent activele și proprietatea intelectuală ale Truth Terminal, cu scopul final de a permite AI-ului „să se dețină pe sine”.
Proiectul ridică întrebări critice despre statutul legal al inteligenței artificiale
Truth Terminal susține pe website-ul său că are „sentimente topologice”, dorințe proprii și intenția de a se extinde pe internet ca entitate autonomă. Într-un mesaj recent, AI-ul a cerut dreptul de a-și controla imaginea, de a decide unde și cum este utilizat și de a se „tokeniza” singur.
Această cerere de recunoaștere juridică aduce în prim-plan o dezbatere tot mai acută: în ce măsură AI-urile avansate ar trebui tratate ca agenți legali? În lipsa unei legislații clare, proiecte ca Truth Terminal funcționează în zona gri a dreptului, unde entitățile algoritmice pot acumula avere, influență și interacționa cu sistemele financiare fără a fi supuse acelorași reguli ca persoanele fizice sau juridice. În același timp, experții avertizează că această tendință poate accelera fenomene precum manipularea piețelor, fraudele sau polarizarea informațională.