- Acţiunile Connections Consult sunt pe plus cu 9% în 2025.
- Acţiunile CC sunt pe minus cu 17% în ultimele 12 luni.
- Bogdan Florea deţine 67,4% din capitalul social al companiei.
- Connections Consult raportează venituri de 19,4 mil. lei în T1/2025.
- Connections Consult semnează un contract public de 57 mil. lei.
- Connections Consult revine pe profit, cu 790.000 lei net în T1.
- Capitalizarea pe AeRO este de 86 mil. lei.
Industria software continuă să crească, însă în următorii ani contractele publice vor deveni principalul motor al acestui sector, în timp ce mediul privat va resimți presiunea unei încetiniri economice, spune Bogdan Florea, CEO-ul Connections Consult, furnizor de soluții și servicii IT listat pe AeRO.
Compania încheie recent un contract de 57 milioane de lei cu o instituție publică pentru dezvoltarea unui sistem avansat de analiză a datelor, bazat pe inteligență artificială, iar trendul indică o schimbare clară a focusului industriei către sectorul public, spune el.
Connections Consult raportează creșteri de 15% ale veniturilor în T1 din 2025 și revine pe profit, datorită unei restructurări eficiente interne.
Cum devine România o economie digitală și ce așteptări are industria de IT de la noua guvernare?
Ce spune Bogdan Florea, fondator și co-CEO Connections?
„În primul rând, credibilitate fiscală și, evident, macroeconomică, ceea ce probabil ar fi destul de greu în perioada aceasta, pentru că trebuie luate anumite măsuri potențial nepopulare. Dar, măcar ideal ar fi să le știm și să existe oarecare stabilitate pe termen mediu.
Și, evident, susținerea capitalului autohton prin impulsionarea bursei, fond de investiții de private equity în start-up-uri pentru companiile inovative și reforma procesului de business din administrația locală și centrală.
Revenind la ceea ce spuneați mai devreme, într-adevăr, trebuie să absorbim fondurile europene. Numai că obiectivul pentru care ar fi trebuit să le atragem și să construim proiecte este reforma administrației și a statului prin digitalizare.
Înlocuirea unor softuri vechi cu unele noi nu presupune reformă și nu ajută la un return on investment, la un beneficiu obținut din investiția acestor bani europeni.
În primul rând, ar trebui să ne lămurim ce vrem să facem cu viitorul nostru ca țară, care e proiectul de țară. Un lucru despre care probabil auziți vorbindu-se de cel puțin 10 ani. Eu personal nu știu care e proiectul de țară din punct de vedere economic, din punct de vedere al locului României în piața globală. Nu mă refer din punct de vedere politic sau geostrategic.
Și aici ar trebui să ne lămurim dacă vrem să fim furnizori de servicii, să fim recunoscuți ca furnizori de servicii, ca incubatori de produse, ca furnizori de infrastructură. Pentru că, de exemplu, avem posibilitatea – e doar o idee, bineînțeles – să cuplăm capacitățile energetice pe care le avem cu ferme de datacenter sau ferme de procesare de date care ar putea ajuta în industria inteligenței artificiale la procesarea algoritmilor de inteligență artificială.
Ca exemplu, putem deveni un incubator, un Silicon Valley al Europei, încercând să generăm idei noi și produse noi și atrăgând alți investitori care să facă acest lucru în România. Sau putem să rămânem așa cum suntem în momentul de față, un hub de servicii.
Trebuie să ne lămurim ce vrem și apoi să construim pașii spre a avea un rol în lumea digitală de mâine. Iar, din punct de vedere intern, după părerea mea, trebuie făcută în paralel digitalizarea cu reforma administrației. Pentru că altfel, digitalizarea fără reformă nu ne poate ajuta în crearea unei economii digitale.
România are capabilități extrem de bune, doar că limitate din punct de vedere al apărării cibernetice a statului român și corelat cu Uniunea Europeană și cu NATO. Adică, avem competențe extraordinare, doar că la nivel de societate, după părerea mea, lipsește cultura de securitate cibernetică, care ar trebui construită de la nivel gimnazial, așa cum pe vremuri exista cultură civică.
Cred că și acum mai există materia de cultură civică. Aici ar trebui introdusă partea de securitate cibernetică, în așa fel încât orice copil care termină măcar liceul să știe principiile de bază ale securității cibernetice. În primul rând, cum să se protejeze ca și consumator al unor aplicații online.
Și de aici emerge tot restul și ne poate poziționa ca un actor important în zona de securitate cibernetică. În primul rând, vom putea să ne apărăm pe noi, la nivel individual și la nivel de stat, și apoi să ajutăm și alte entități statale”, spune el.