- CJUE va decide dacă AI chatboții pot folosi conținut licențiat gratis.
- Gemini poate folosi conținut protejat de drepturi de autor.
- Google e dat în judecată că ar fi folosit articole de presă licențiate.
Noi limite în Uniunea Europeană pentru inteligența artificială? Curtea de Justiție a Uniunii Europene urmează să decidă în ce condiții și dacă chatboții AI pot folosi conținut protejat fără a plăti o licență. De unde apare această situație?
Google este dat în judecată pentru că ar fi utilizat conținut dintr-un articol de presă protejat de drepturi de autor, fără acord, prin chatbot-ul Gemini. În funcție de decizia Curții de Justiție, companiile tech ar putea fi obligate sau nu să plătească trusturile de presă pentru folosirea conținutului editorial, anunță societatea de avocatură Buju Stanciu si Asociații.
Ce spune Marius Stanciu, partener, BSA?
„Asta este o întrebare care va apărea foarte des în următoarea perioadă pentru că până la urmă aceste modele de limbaj mare, Gemini, ChatGPT și așa mai departe, ele sunt antrenate pe niște dataseturi. AI Act, un celebru regulament care a trecut recent de la Comisie, spune foarte clar că ei trebuie să facă acest disclosure, să arate pe ce baze de date au fost antrenați acești chatbots. În esență, problema pe care o ridică trustul de presă din Ungaria către Curtea de Justiție a Uniunii Europene este una care se va aplica și la muzică și la filme. Deja tot ce înseamnă inteligența artificială generativă.
În esență, se va stabili dacă antrenarea acestor chatbots pe conținut protejat de drept de autor reprezintă o reproducere, adică o operă derivată, cum se numește tehnic, caz în care se pune problema dacă această reproducere trebuie să ducă la remunerarea celor care au creat conținutul inițial, în cazul de față trustului de presă, pentru banii pe care îi fac acești chatbots ca urmare a antrenărilor. În esență, nu este o întrebare simplă. Pare că va fi un răspuns straightforward, dar nu cred.
Pentru că, ok, și dacă se va decide că, până la urmă, trebuie să fie plătite niște sume de bani către aceste trusturi, trebuie să se decidă cât anume se va plăti. Pentru că aceste modele de limbaj, așa cum știm, sunt antrenate pe milioane de date și ajungem, efectiv, în situația în care avem zeci de trusturi de presă al căror conținut este folosit pentru a fi antrenați acești chatbot, care apoi trebuie să determine cumva cât anume, procentual, din outputul pe care acest chatbots îl generează și cumva creează profit pentru companiile mamă, Google, OpenAI și așa mai departe, li se cuvine lor. Ori aici, cred că mai avem de așteptat, nu cred că vom fi foarte lămuriți de decizia curții.
Acum, poziția a fost mereu de a veni cu obligații. Cumva așa se întâmplă. Uniunea Europeană are acest obicei de a reglementa foarte mult. Acum două săptămâni, liderii celor mai importante companii de AI din Europa au făcut chiar o cerere oficială către Comisiunea Europeană să amâne aplicarea anumitor dispoziții din AI Act tocmai pe motivul faptului că aceste obligații impuse cumva le restrâng lor capacitatea de a concura în mod eficient cu companiile americane sau cu companiile chineze.
Foarte probabil, Curtea de Justiție a Uniunii Europeane, care este o entitate independentă de comisie, dar care totuși are în vedere și contextul economico-geopolitic, dacă vrem, va avea în vedere toate aceste elemente. În esență, ce cred că se va întâmpla este că Curtea de Justiție va spune că asistăm la o reproducere, că trebuie cumva să existe o remunerare, dar nu va da un răspuns clar, ci va lăsa politicul, în cazul de față Comisiunea Europeană, să vină cu o soluție. Dacă ne gândim, analogia cea mai ușoară este cea de la muzică, când ai aceste uniuni de fonograme, care, în esență, strâng bani pentru artiști atunci când ai diverse restaurante, locuri care difuzează muzică.
Practic, există o șansă ca la nivelul Uniunii să apară asemenea mecanisme de gestiune a drepturilor de autor pentru trusturile de presă, așa cum există pentru muzică, dar cred că vor încerca totuși să nu vină cu poveri prea mari din perspectivă monetară, pentru că, până la urmă, Uniunea Europeană își dorește să rămână competitivă pe piața asta și dacă Europa va fi considerată ca un loc în care nu poți face business, ce spunea Jamie Dimon ieri, că Amazon la 65% din PIB-ul Americii, doar se va accentua, vom ajunge la 40% în următorii 10 ani”, spune el.