Piaţa interbancară din România a fost tensionată în luna martie, într-un context caracterizat de amplificarea turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale din cauza crizei geopolitice din regiune, după invazia militară a Rusiei în Ucraina care a început în 24 februarie şi continuă.
Deficitul de lichiditate a revenit în luna martie 2022 pe piaţa interbancară, ajungând la 16,4 mld. lei, medie zilnică, după excedentul din lunile ianuarie şi februarie, unele bănci care au rămas fără lei apelând la împrumuturi de la BNR în special prin credite de urgenţă pe o zi, prin facilitatea Lombard, dar şi prin operaţiuni repo bilaterale.
Odată cu intrarea pieţei interbancare din nou pe deficit de lichiditate, BNR a redevenit în martie creditor net în raport cu băncile comerciale.
Piaţa interbancară românească începuse anul 2022 pe excedent de lichiditate, iar surplusul a ajuns în februarie la 2,1 mld. lei, medie zilnică, după ce în ianuarie a fost de 1,9 mld. lei. Comparativ, în decembrie 2021 piaţa era pe deficit de circa 4,7 mld. lei, după cum reiese din datele Băncii Naţionale.
Fluctuaţiile de lichiditate din ultimele luni au venit într-un context în care rata anuală a inflaţiei a accelerat, urcând în februarie 2022 peste 8,5%, de la 8,2% an/an în decembrie 2021, cursul valutar a rămas în apropierea valorilor de 4,94 – 4,95 lei/euro, iar dobânzile din piaţa interbancară au tot crescut începând din octombrie, depăşind 4%, şi apropiindu-se pe unele scadenţe de 5%, fiind în continuare peste dobânda-cheie, care a urcat în aprilie la 3%.
Finanţările de urgenţă Lombard luate de bănci de la BNR în martie 2022 au depăşit 10,5 mld. lei, maximul din ultimul deceniu, apropiat de volumele din 2008-2009 când pieţele financiare internaţionale erau în fierbere, iar piaţa locală avea criză de lichidităţi. Au fost şi împrumuturi repo în martie, însă volumul a fost mai mic, de 6,3 mld. lei.