- BNR are un spațiu de manevră limitat, deoarece inflația din România rămâne cea mai mare din Europa, iar sursa acesteia nu este de natură monetară, scrie ZF.
- Politica fiscală generează un exces de cerere, principalul factor care alimentează inflația, în contextul unui deficit bugetar extrem de ridicat, de 9% din PIB.
- Bugetul României este dezechilibrat, guvernul cheltuie cu 33% mai mult decât veniturile încasate, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui model economic.
BNR se confruntă cu un spațiu de manevră restrâns, în condițiile în care inflația din România rămâne cea mai mare din Europa, scrie ZF.
Economistul-șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru, subliniază că această inflație nu are o cauză de natură monetară, ceea ce îngreunează și mai mult intervenția Băncii Naționale.
Care este impactul politicii fiscale asupra inflației?
Problema principală provine dintr-un exces de cerere generat de politica fiscală. România înregistrează un deficit bugetar de 9% din PIB, un nivel extrem de ridicat.
Mulți politicieni nu conștientizează dimensiunea acestui dezechilibru economic și impactul său asupra stabilității financiare.
Ce se întâmplă cu dezechilibrul bugetar?
Bugetul României are resurse de aproximativ 27% din PIB, provenite din taxe și impozite. Însă, cu un deficit de 9%, statul cheltuiește mult peste ceea ce încasează.
Practic, la fiecare 100 de lei încasați, guvernul cheltuiește 133 de lei, iar diferența de 33 este acoperită prin împrumuturi. Această situație ridică întrebarea dacă un astfel de model economic este sustenabil pe termen lung.