- Fondurile de private equity active în CEE strâng 1,2 mld. € în 2024.
- Suma strânsă în 2024, de 1,2 mld. €, este egală cu cea strânsă-n 2020.
- Suma este cu 50% mai mare decât în 2023.
- Suma rămâne a doua cea mai mică din ultimii ani.
- Regiunea CEE are o cotă de piaţă de doar 1% în total.
- În total, fondurile active în Europa strâng peste 120 mld. euro.
- E al 8-lea an la rând când suma strânsă depășește 100 mld. €.
- Valoarea scade cu 12% versus 2023 şi cu aproape 40% faţă de 2022.
- În România sunt actitivi BERD, IFC şi FEI.
Fondurile de private equity active în Europa Centrală şi de Est, regiune care include şi ţările din Balcani, şi statele baltice, dar şi România, printre altele, strâng anul trecut 1,2 mld. de euro.
Suma este cu 50% mai mare decât în 2023, dar rămâne a doua cea mai mică din ultimii ani, arată cel mai nou raport al Invest Europe, Asociaţia Fondurilor de Investiţii de pe Bătrânul Continent.
În total, fondurile active în Europa strâng peste 120 mld. euro.
E al 8-lea an la rând când suma totală depășește 100 mld. €. Dar scade cu 12% versus 2023 şi cu aproape 40% faţă de 2022.
Asta înseamnă că regiunea CEE are o cotă de piaţă de doar 1% în total.
Contextul economic, dar şi cel geopolitic își pun amprenta asupra regiunii, care rămâne o destinaţie interesantă doar pentru anumiţi jucători.
Ce spune Rudi Vizental, CEO și cofondator, ROCA Investments?
De ce atrage CEE doar 1% din fondurile private equity europene?
„În primul rând aș dori să spun de ce industria de private equity este foarte importantă. Pentru că o economie nu poate să funcționeze dacă sistemul financiar nu este complet. Iar sistemul financiar înseamnă sistemul de bănci, înseamnă piața de capital public, adică bursa, și piața de capital privat, adică fondurile de investiții și companiile de private equity. Dacă unul dintre aceste sisteme nu funcționează așa cum trebuie, sunt afectate și celelalte două. Noi reușim să atragem doar 1% toată regiunea de CI, din ce se atrage la nivel european, în principal din trei motive.
Primul motiv este unul istoric. Istoria de private equity funcționează afară de 40 de ani, pe când la noi este încă una tânără, cu puțin jucători, cu puține fonduri, care nu au un trac record suficient cât să demonstreze performanța acestei industriei.
Al doilea motiv este legat de structură, cadrul legislativ și mecanismele care funcționează, care să încurajeze participanții la această industrie.
Iar al treilea element este o percepție diferită, est-vest, unde în est încă considerăm că această industrie este mult prea riscantă și avem nevoie de mult mai multe povești de succes ca să putem să ne creștem încrederea în performanța acestei industrii de private equity”, spune el.
Cum se poziționează România în regiune? Mai bine sau mai slab decât vecinii?
„Din păcate suntem undeva pe la coada clasamentului, dacă regiunea este de opt ori mai mică decât ce se petrece în vest și în cadrul ei suntem undeva pe penultimul loc, cu un 0,08 față de 0,12 investiții pe PIB. Însă partea bună este că suntem pe un trend de a recupera decalajul față de celelalte țări. 2024 a fost un an mai bun decât anii precedenți. Asta și pe fondul programelor de finanțare prin PNRR, care a permis mai multor fonduri să aibă activitate de closing”, continuă el.
Cum poate deveni România mai “investable” pentru fondurile mari? Care sunt sectoarele din România care ar putea face următorul salt cu bani din private equity?
„În raportul de care ați amintit, pe lângă trendurile pe care le-ați menționat, există un trend suplimentar de focus pe anumite sectoare. În zona investițiilor de tip VC am remarcat că 70% din investiții se realizează pe două sectoare. IT&C ca primul sector, iar al doilea Biotech și Medical. Există acest lucru și în România. Sunt câteva sectoare care sunt premiante la nivel de atractivitate ca și investiții. Este sectorul de Medical, bineînțeles și aici, sectorul de servici și B2B, sectorul de producție B2B și al treilea element care este atractiv dar încă nu a fost asaltat este zona de energie”, explică el.