- Bitcoin începe anul cu euforie, ajunge până la 126.000 $ în octombrie
- Azi, Bitcoin e cotat la 90.000 $ după ce scade abrupt în T4/2025
- Ethereum subperformează BTC, chiar dacă ajunge la un maxim istoric
Pe măsură ce adopția globală accelerează, Cehia face un pas decisiv în favoarea deținătorilor de crypto pe termen lung: 0% impozit pe câștigurile de capital pentru Bitcoin și crypto deținute peste 3 ani.
Aceasta răsplătește investitorii pe termen lung și aliniază tratamentul fiscal al crypto cu cel al valorilor mobiliare tradiționale. Anterior, câștigurile erau impozitate cu până la 15-23%.
Băncile nu pot refuza servicii companiilor crypto legitime sau aliniere completă cu cadrul european Markets in Crypto-Assets. Asta elimina una dintre cele mai mari bariere din industrie.
O alta masura este posibilitatea Banca Națională a Cehiei să includă Bitcoin în rezervele sale.
Aceste măsuri poziționează Cehia ca una dintre cele mai atractive jurisdicții crypto din Europa.
De ce alege Cehia aceste măsuri și ce o diferențiază de alte țări din Europa? Ce spune Sergiu Drăgănuș, CEO, Ludo, pentru Aleph Business?
El spune că Europa are o problemă structurală, cu reguli fragmentate între țări, fiscalitate schimbătoare și acces dificil la capital și servicii bancare, mai ales pentru proiecte blockchain. El spune că Cehia urmărește să țină investitorii în țară, ca să reinvestească local și să creeze valoare și taxe local, prin reguli „simple, clare, stabile”. El compară modelul cu Germania, unde impozitul este 0% după 1 an, și cu Elveția, unde investitorii privați au 0% indiferent de perioada deținere, cu mențiunea unei taxe anuale mici pe avere. Sergiu Drăgănuș spune că scopul este stimularea investițiilor pe termen lung, mai puțină speculă și atragerea de capital nou, care să rămână în economie.
Ce sistem de taxare ar trebui să fie în România ca să aducă business-urile crypto aici?
Sergiu Drăgănuș spune că România transmite în 2025 un mesaj de lipsă de predictibilitate, după ce propunerea de amnistie fiscală pentru crypto nu trece. El spune că, pentru o parte din piață, episodul pare „o momeală”, iar rezultatul este că capitalul evită România, inclusiv capitalul extern. El spune că, în discuțiile cu fonduri de investiții din Europa și Asia, România nu este „în căpătâiul lor”, din cauza incertitudinilor și a problemelor de fiscalitate, acces la capital și relația cu băncile. El spune că România are nevoie de reguli stabile și prietenoase, care să creeze predictibilitate și să permită startup-urilor să facă proof of concept și apoi să rămână pentru etapa de growth. El spune că implementarea MiCA poate ajuta relația cu băncile și că, dacă mediul devine pro-business, apar investiții locale și șanse mai mari pentru companii românești să ajungă la nivel de unicorni, fără mutarea operațiunilor în Vest sau în SUA. El spune că, dacă situația rămâne neschimbată, multe startup-uri aleg să plece din necesitate, ca să își continue scalarea.
Ce urmează în 2026 și de ce crypto nu ține pasul cu piețele tradiționale?
Sergiu Drăgănuș spune că piața crypto reacționează rapid la contextul global, inclusiv la deciziile Fed și la evenimente geopolitice. El spune că aurul este la maxime istorice, în timp ce Bitcoin stagnează în jur de 90.000 de dolari, pentru că aurul este văzut ca activ sigur, iar Bitcoin rămâne perceput ca activ de risc. El spune că direcția depinde de ratele dobânzii, fluxurile de capital și geopolitică și spune că o eventuală stabilitate în zona Ucraina–Rusia poate susține o reacție pozitivă inclusiv în crypto. El spune că, pe termen mediu și lung, piața se maturizează, deoarece instituționalii ajung să dețină peste 50% din activele de tip Bitcoin și Ethereum, ceea ce poate reduce ciclurile extreme și poate aduce o evoluție mai apropiată de piețele clasice. În același timp, el spune că instituționalii cresc nivelul de manipulare, iar sentimentul retail scade, inclusiv după episoade în care lichiditatea se mută către memecoin-uri și retail rămâne cu pierderi. El spune că stablecoin-urile cresc puternic, că apar narative pe cicluri, iar investițiile în proiecte alternative vin cu riscuri foarte mari, de „peste 99%” să pierzi bani, dacă nu există analiză aprofundată.