- Richard Teng: Industria crypto intră în 2026 într-o fază de maturizare
- Richard Teng: 2026 va marca trecerea de la speculație și hype la valoare reală
- Richard Teng: Convergența dintre AI și blockchain va fi mai mare
Industria cripto intră în 2026 într-o fază de maturizare, caracterizată nu doar prin creștere, ci prin integrare mai profundă în sistemul financiar global, participare instituțională accentuată și o reglementare din ce în ce mai clară, spune Richard Teng, co-CEO-ul Binance.
Ce tendințe anticipează el?
1.Migrarea de la retail la instituții: În decembrie, numărul de Bitcoin de pe exchange-uri atinge minimul ultimilor 5 ani, adică puțin sub pragul de 3 milioane de tokeni. Iar companiile listate și ETF-urile dețin peste 2,5 milioane BTC.
2.Activele digitale devin instrumente strategice: Peste 200 de companii listate dețin Bitcoin pentru diversificare și conservare a valorii.
3.O reglementare din ce în ce mai clară și adopție mainstream: Guvernele dezvoltă cadre legale și CBDC-uri, ceea ce vă reorienta evaluarea activelor spre utilitate reală și conformitate.
4.Convergența AI cu blockchain-ul: Cele două tehnologii vor crea o infrastructură financiară mai inteligentă și sigură.
(!) 2026 va marca trecerea de la speculație și hype la valoare reală, adopție responsabilă și impact pe termen lung. Iar activele digitale devin parte integrantă a finanțelor zilnice, concluzionează Teng.
Convergența dintre AI și blockchain este un punct central în viziunea lui Richard Teng. Ce înseamnă concret această convergență pentru finanțele globale în următorii 50 de ani?
Ce spune Andrei Stănescu, head of business development, Motif AI, pentru Aleph Business?
El spune că, atunci când Richard Teng vorbește despre AI și blockchain ca „o coloană importantă a economiei viitoare”, el nu pune neapărat un termen fix, dar descrie o combinație „logică” între „creier” și „sistem nervos”. În interpretarea lui, blockchain este „un registru imuabil”, o infrastructură de încredere și „adevăr matematic”, iar AI este „un motor de decizie, de optimizare și de automatizare”. Împreună, el spune că devin „disruptive” la nivelul sistemului financiar global: AI analizează risc, lichiditate, comportamente de piață, fraudă și fluxuri de capital, iar blockchain execută decizii prin smart contracts.
El dă exemple concrete: credit care se ajustează dinamic în funcție de risc, asigurări care plătesc automat când condițiile sunt îndeplinite, piețe care „se auto-reglează” mai repede decât mecanismele clasice, unde decizia trece prin comitete și birocrație. În zona fraudei, el spune că AI poate detecta tipare anormale aproape în timp real și poate identifica comportamente suspecte înainte să producă pagube, iar blockchain, prin date „imuabile”, reduce „creative accounting” și manipularea. Concluzia lui este: „mai puțină încredere în oameni și mai multă încredere în cod”.
Mai departe, el spune că statele, băncile și corporațiile ajung să opereze pe aceeași infrastructură: guvernele folosesc blockchain pentru registre și documente, băncile pentru settlement-uri, corporațiile pentru trezorerii interne, iar AI pentru analiză și decizie. În final, el punctează că nu este o dispariție a sistemului financiar actual, ci „un upgrade major de infrastructură”, comparabil, în exemplul lui, cu trecerea „de la fax la internet”.
AI face blockchain-ul mai accesibil pentru publicul larg și reduce barierele tehnologice sau creează inegalități noi între utilizatorii avansați și cei începători?
Andrei Stănescu spune că răspunsul este „ambele”. Pe de o parte, el vede „accesibilitate masivă”, pentru că AI elimină „cea mai mare problemă a crypto”, adică complexitatea tehnică: în loc de seed phrases, adrese lungi, gas fees și bridge-uri complicate, el descrie asistenți care „traduc” blockchain-ul pentru utilizator, interfețe conversaționale și gestionare automată a riscului în funcție de apetitul fiecăruia. În această variantă, el spune că crypto devine „invizibil, dar omniprezent”, ca internetul, și poate aduce adopție mai largă și integrare în viața de zi cu zi.
Pe de altă parte, el avertizează asupra „unei noi forme de elitism”: utilizatorii avansați ajung să aibă AI-uri mai bune, algoritmi mai rapizi și strategii mai sofisticate, iar cei fără acces la tehnologie rămân utilizatori pasivi, într-un model similar cu retail versus hedge fund-uri. Totuși, el subliniază diferența pe care o vede aici: blockchain rămâne deschis, iar factorul decisiv devine educația, reglementarea și „designul corect” al produselor, nu doar tehnologia.