- Proiectul ar putea elimina randamentul pasiv pentru stablecoins.
- Cynthia Lummis: Legea protejează consumatorii.
- Armstrong: Interdicțiile din DeFi elimină dreptul la confidențialitate.
Brian Armstrong, CEO-ul Coinbase, critică băncile tradiționale într-un interviu live la Fox Business. El acuză marile bănci că fac lobby intens pentru a introduce prevederi în proiectul de lege CLARITY Act care interzic sau limitează recompensele și yield-urile pe stablecoins ,protejându-și astfel depozitele și profiturile.
Varianta actuală a legii subminează agenda pro-crypto a președintelui Trump și limitează inovația în detrimentul consumatorilor americani, mai spune Armstrong.
El spune că Coinbase „lucrează la” un acord cu băncile pentru a avansa proiectul de lege privind criptomonedele. Industria crypto e divizată: unii vor claritate rapidă, alții susțin poziția Coinbase.
Cât de importantă este această reglementare venită din partea Statelor Unite pentru sfera crypto și de ce este nevoie de ea și de ce sunt băncile împotriva yield-urilor pe monedele stabile? Ce spune Andrei Stănescu, Head of Business Development la Motif AI, pentru Aleph Business?
Potrivit lui, reglementarea de tip Clarity Act este foarte importantă. Poate fi adoptată nu doar în Statele Unite, ci și în alte regiuni ale lumii. Aceasta oferă claritate juridică, ceea ce a lipsit până acum. În ultimii ani, industria crypto din SUA a funcționat într-o zonă ambiguă. Proiectele nu știau dacă sunt valori mobiliare (securities), mărfuri (commodities) sau alte instrumente financiare. Această incertitudine a blocat investiții majore. Între 2022 și 2024, peste 40 de miliarde de dolari au fost relocate din SUA către UE, Singapore sau Emiratele Arabe Unite. Claritatea reglementării este esențială.
Legea separă clar tokenurile utilitare, stablecoin-urile, activele descentralizate și produsele financiare tradiționale. Rezultatul este mai puține procese, mai mult capital instituțional și mai multă inovație locală. Aceste aspecte sunt susținute și de fostul președinte Donald Trump. Băncile nu au o poziție unitară. Unele se opun yield-urilor pe monedele stabile și au mai multe motive pentru aceasta. Bitcoin scade cu 3% în ultimele 24 de ore și ajunge sub 92.500 de dolari. Totuși, rămâne pe plus la începutul acestui an, cu o creștere de peste 5%.
Crezi că urmează noi maxime istoricii anul acesta?
El spune că o creștere de 3% în prețul Bitcoin este, practic, zgomot de piață. Într-un activ care a crescut de mii de ani, această mișcare este nesemnificativă. Contextul este esențial. Bitcoin rămâne în plus cu 5% de la începutul anului. ETF-urile spot din Statele Unite atrag deja zeci de miliarde de dolari. Oferta nouă de Bitcoin este limitată drastic după halving. Istoric, după fiecare halving, Bitcoin atinge mai întâi maxime istorice noi, apoi corectează după 12–18 luni. Dacă acest tipar se menține, 2026 ar putea aduce noi maxime istorice. Totuși, evenimente geopolitice, cum sunt situațiile din Venezuela, Ucraina sau Israel, pot influența prețul. Oferta zilnică de Bitcoin este sub 450 de monede.
Cererea instituțională poate absorbi de 3–5 ori această cantitate. Aceasta creează un dezechilibru structural între cerere și ofertă. Bitcoin poate suferi corecții, pentru că nu urcă niciodată doar liniar. Totuși, pe termen lung, trendul macroeconomic rămâne pozitiv. Inflația, datoriile suverane și digitalizarea finanțelor susțin perspectivele pozitive. Aurul și argintul ating noi maxime istorice. În același timp, piața crypto scade ușor în prezent, pe fondul tensiunilor geopolitice și comerciale.
Mai este Bitcoin sau a fost vreodată un activ de refugiu?
Potrivit lui, Bitcoin nu este un activ de refugiu clasic, precum aurul sau obligațiile suverane. Acestea au mii de ani de istorie, volatilitate redusă și un rol clar în crizele geopolitice. Bitcoin este un activ mult mai tânăr și extrem de lichid. Este tranzacționat nonstop, 24/7/365. Această lichiditate îl face valoros, dar îl face și foarte sensibil la sentimentul pieței pe termen scurt. În perioade de stres geopolitic acut, investitorii vând mai întâi activele volatile, inclusiv crypto, și se mută în aur sau cash. Totuși, Bitcoin are un rol defensiv pe termen lung. În economiile cu inflație ridicată, cum sunt Argentina sau Turcia, sau în contexte de instabilitate economică sau control al capitalului, Bitcoin s-a comportat ca un activ de protecție.
Concluzia corectă este că Bitcoin nu este un refugiu pe termen scurt în crize geopolitice. În schimb, este un hedge pe termen lung împotriva inflației și devalorizării monetare. Este un activ hibrid: speculativ pe termen scurt, defensiv pe termen lung. Crypto nu mai este o joacă, dar nici un refugiu clasic. Reglementări precum Trenergy și Exaplica arată că sistemul încearcă să se adapteze. Bitcoin, în ciuda fluctuațiilor, rămâne un parametru important în viitorul finanțelor digitale, inclusiv în România. Toate aceste aspecte depind însă de evenimentele geopolitice, care influențează în final prețul Bitcoin.