- Economia României a crescut în ultimii ani pe baze nesustenabile, lucru vizibil în explozia deficitului bugetar și a datoriei publice (de la 35% din PIB în 2019 la circa 59% în iulie 2025).
- Corecția bugetară este obligatorie, deși vine într-un context internațional dificil și intern tensionat, iar fără ea România riscă o criză a datoriei suverane cu efecte economice și sociale grave.
- Ajustarea bugetară nu se poate face fără costuri: veniturile populației și ale firmelor vor fi afectate pe termen scurt, ceea ce generează nemulțumiri.
- Guvernul vrea pentru 2025 un deficit de 8,4% din PIB, iar pentru 2026 Consiliul Fiscal estimează un deficit de aproximativ 6,5% din PIB,
- România nu poate conta doar pe tăieri de cheltuieli: nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale (28,7% din PIB, mult sub media UE) impune atât creșterea colectării, cât și ajustări ale regimului fiscal.
- Reducerea evaziunii fiscale și reforma ANAF, inclusiv digitalizarea, sunt esențiale pentru consolidarea veniturilor bugetare și pentru reducerea deficitului după 2026.
- Investițiile publice, susținute de fonduri europene și PNRR (circa 7,8% din PIB), atenuează efectul de frânare al corecției bugetare și sunt vitale în condițiile în care finanțarea PNRR se încheie în 2026.
- Dimensiunea deficitelor gemene (bugetar și de cont curent) face ca stabilitatea leului și încrederea în finanțele publice să depindă direct de reușita ajustării bugetare.
- O absorbție cât mai mare a fondurilor europene în perioada următoare este crucială pentru a menține economia pe creștere în 2026 și pentru a continua modernizarea țării.
- Consiliul Fiscal apreciază că actuala rectificare, cu țintă de deficit de 8,4% din PIB, este realizabilă, dar avertizează că succesul depinde în principal de nivelul real al absorbției fondurilor europene și de implementarea coerentă a măsurilor fiscale.
Consiliul Fiscal descrie contextul și necesitatea corecției bugetare din 2025
Consiliul Fiscal arată că România face o corecție bugetară într-un mediu internațional nefavorabil și într-un context intern tensionat. Economia României are o evoluție nesustenabilă, deoarece deficitul bugetar este foarte ridicat, iar datoria publică crește la aproximativ 59% din PIB în 2025, față de 35% din PIB în 2019. Corecția bugetară devine necesară pentru evitarea unei crize a datoriei suverane și pentru limitarea costurilor de finanțare. Guvernul revizuiește ținta de deficit pentru 2025 la 8,4% din PIB, nivel pe care Consiliul Fiscal îl consideră realizabil și mai bun decât un scenariu fără măsuri, în care deficitul trece de 9% din PIB. Ajustarea include măsuri pe partea de venituri și pe partea de cheltuieli, iar investițiile publice rămân la un nivel ridicat, de aproximativ 7,8% din PIB, ceea ce atenuează efectul contractiv. Consiliul Fiscal subliniază că România are venituri fiscale foarte reduse raportat la PIB și că îmbunătățirea colectării devine o problemă de siguranță națională. Instituția arată că înghețarea salariilor bugetare și neindexarea pensiilor nu opresc creșterea în termeni nominali a acestor cheltuieli în 2025 și că ajustarea nu se poate baza numai pe reduceri de cheltuieli. Consiliul avertizează că deficitele gemene mari, datoria publică în creștere și contextul extern dificil pun presiune pe politica monetară și pe cursul de schimb, iar reducerea evaziunii fiscale și reforma ANAF devin esențiale.
Consiliul Fiscal evaluează cadrul macroeconomic ce susține a doua rectificare bugetară
Consiliul Fiscal menționează că a doua rectificare bugetară se bazează în continuare pe prognoza CNSP din 5 septembrie 2025. Datele privind PIB în trimestrul III 2025 indică o creștere mai mare a PIB real în 2025, dar limitează ritmul de creștere pentru 2026. Informațiile cu frecvență ridicată arată o încetinire treptată a activității în mai multe sectoare și în economia per ansamblu. Consiliul apreciază că o absorbție ridicată de fonduri europene poate menține economia în teritoriu pozitiv în 2026. Instituția reamintește că riscurile principale provin din condițiile de finanțare pe piețele internaționale, din evoluția economiei europene și din capacitatea de absorbție a fondurilor europene. Consiliul consideră că, în ciuda acestor riscuri, traiectoria macroeconomică avută în vedere pentru anii 2025 și 2026 rămâne plauzibilă.
Consiliul Fiscal analizează evoluția veniturilor și cheltuielilor și impactul asupra deficitului
Consiliul Fiscal arată că a doua rectificare bugetară pentru 2025 operează modificări marginale față de prima rectificare și păstrează ținta de deficit la 8,4% din PIB. Atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat se reduc cu aproximativ 1,8 miliarde lei, în principal prin ajustări la fondurile europene și la cheltuielile de capital. Pe partea de venituri, Guvernul majorează ușor proiecția pentru veniturile fiscale și nefiscale, menține nivelul contribuțiilor de asigurări și reduce țintele pentru fondurile europene, deoarece execuția la 10 luni arată o absorbție sub așteptări. Consiliul subliniază că veniturile din impozitul pe profit, din impozitul pe salarii și venit, din contribuții, din TVA și din accize cresc peste ritmul PIB nominal și reflectă impactul pozitiv al măsurilor de consolidare. Pe partea de cheltuieli, execuția la 10 luni arată o creștere mai redusă decât cea programată, în special la cheltuielile de personal și la bunuri și servicii, iar Guvernul ajustează plafonul dobânzilor în jos și pe cel al asistenței sociale în sus. Rectificarea majorează și plafonul cheltuielilor de capital, dar execuția curentă rămâne sub nivelul planificat, în special la proiectele cu finanțare europeană. Consiliul apreciază că, pe baza execuției la 10 luni și a noilor plafoane, deficitul bugetar cash pentru 2025 se poate încadra în jurul nivelului de 8,4% din PIB. Pentru 2026, Consiliul consideră că pachetul de măsuri fiscale și de control al cheltuielilor adoptat în a doua parte a anului 2025 poate reduce deficitul la aproximativ 6,5% din PIB, în linie cu angajamentele asumate.
Consiliul Fiscal evidențiază rolul fondurilor europene în corecția bugetară
Consiliul Fiscal reține că, potrivit evaluării Comisiei Europene din pachetul de toamnă al semestrului european 2026, procedura de deficit excesiv pentru România rămâne deschisă, dar măsurile de consolidare fiscală primesc o apreciere pozitivă. Comisia nu vede un risc de suspendare a fondurilor europene pentru România, ceea ce permite continuarea investițiilor finanțate din aceste surse. La 31 octombrie 2025, rata efectivă de absorbție pentru fondurile aferente CFM 2021-2027 ajunge la 11,7%, iar pentru componenta de granturi PNRR, la 30 septembrie 2025, rata de absorbție efectivă este de 31,6%. Comisia Europeană aprobă în noiembrie 2025 PNRR revizuit al României, iar MIPE lansează Tabloul de bord pentru monitorizarea proiectelor. Consiliul subliniază că fondurile europene rămân o sursă esențială de finanțare a dezvoltării și că o absorbție mai bună susține și corecția bugetară.
Consiliul Fiscal apreciază conformarea cu regulile fiscale și evoluția datoriei publice
Consiliul Fiscal arată că proiectul celei de-a doua rectificări bugetare pe 2025 modifică unele plafoane stabilite în cadrul fiscal-bugetar. Guvernul majorează plafonul nominal al cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistența financiară din partea UE și a altor donatori, la 745 miliarde lei și crește plafonul deficitului primar, în timp ce reduce plafonul cheltuielilor cu dobânzile. Deficitul nominal al bugetului general consolidat rămâne la nivelul prevăzut la prima rectificare, deoarece rectificarea reduce în mod simetric veniturile și cheltuielile cu 1,8 miliarde lei. Plafonul datoriei publice conform metodologiei UE urcă la 60% din PIB, iar atingerea acestui prag activează prevederile din Legea responsabilității fiscal-bugetare privind disciplina fiscală. Proiectul de ordonanță pentru a doua rectificare include derogările necesare de la regulile fiscale și redefinește plafoanele bugetare în linie cu noile niveluri aprobate.