- Ministerul Transporturilor analizează preluarea participației de 20% pe care Fondul Proprietatea o deține la CN Administrația Porturilor Maritime Constanța.
- Dacă tranzacția se face, statul român ar deveni acționar unic al Portului Constanța, principalul hub logistic al României la Marea Neagră.
- Mișcarea vine în contextul unui demers similar la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), unde statul vrea să preia participația FP la începutul lui 2026.
- Ministrul Șerban consideră CNAPMC o companie performantă și profitabilă și spune că „modelul CNAB” poate fi aplicat și la Portul Constanța, având în vedere importanța strategică a acestuia.
- Portul Constanța este principalul punct de acces maritim pentru Europa Centrală și de Est și are un rol esențial în fluxurile logistice generate de războiul din Ucraina.
- Ministerul Transporturilor analizează oportunitatea preluării pe fondul unei evoluții financiare bune a CNAPMC și al evaluărilor interne privind structura acționariatului.
- FP deține 20% din CNAPMC, participație evaluată la circa 350 mil. lei – a doua ca valoare în portofoliul fondului după Aeroporturi București.
Ministerul Transporturilor copiază schema de la Aeroporturi Bucureşti şi pregăteşte statul pentru rolul de acţionar unic în Portul Constanţa
Ministerul Transporturilor, condus de Ciprian Şerban, îşi propune să preia participaţia de 20% pe care Fondul Proprietatea (FP) o deţine la CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPMC). După o astfel de tranzacţie, statul devine acţionar unic la cel mai important hub logistic al României de la Marea Neagră, punct cheie pentru importuri, exporturi, depozitare şi operare de mărfuri.
Planul urmează modelul aplicat la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, unde statul convoacă pentru începutul lui 2026 o AGA prin care vrea să cumpere pachetul deţinut de Fondul Proprietatea. Ciprian Şerban afirmă că Portul Constanţa este o companie solidă şi profitabilă şi declară că scenariul de la Aeroporturi Bucureşti se poate aplica şi aici. Ministrul anunţă consultări cu managementul CNAPMC pentru stabilirea paşilor concreţi.
Portul Constanţa administrat de CNAPMC are statut de infrastructură strategică. El funcţionează ca principal punct de acces maritim pentru Europa Centrală şi de Est şi ca nod esenţial în fluxurile logistice legate de războiul din Ucraina. În acest context, Ministerul Transporturilor reevaluează structura acţionariatului şi rolul statului în controlul unor active considerate critice.
Fondul Proprietatea controlează 20% din CNAPMC, pachet evaluat la aproximativ 350 milioane de lei. Această deţinere ocupă locul al doilea ca pondere în activul FP, după participaţia la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. În portofoliul fondului, Portul Constanţa reprezintă 17,7% din activ, iar Aeroporturi Bucureşti 52,6%.
Pe plan operaţional, CNAPMC raportează un trafic total de 51,7 milioane de tone în primele nouă luni din 2025, cu 14% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2024. Scăderea vine în principal din reducerea continuă a traficului legat de Ucraina. Profitul operaţional pentru 9L 2025 ajunge la 118,3 milioane de lei, cu 55% mai mic decât în T3/2024, însă anul trecut include o reversare de provizion de 112,9 milioane de lei. Dacă acest efect excepţional se elimină, diminuarea profitului operaţional se apropie de 22%.
În ciuda presiunii pe trafic, profitul net pe primele nouă luni din 2025 urcă la 154,6 milioane de lei. Câştigul depăşeşte cu mult nivelul bugetat pentru întreg anul, de 101,5 milioane de lei, ceea ce indică o performanţă peste aşteptări în condiţii de volatilitate şi reducere a volumelor.
La nivel anual, veniturile operaţionale scad în 2024 cu 8,6%, la 522 milioane de lei, după recordul de 571 milioane de lei în 2023. Bugetul pe 2025 anticipează un nou recul, până la 491,6 milioane de lei. Profitul operaţional urcă puternic în 2024, la 242,7 milioane de lei, însă proiecţia pentru 2025 coboară la 81,4 milioane de lei, pe fondul bazei excepţionale din anul precedent şi al unei planificări prudente a veniturilor.
Compania nu distribuie dividende în ultimii doi ani, dar bugetul pe 2024 include o posibilă plată de 35,9 milioane de lei, iar cel pentru 2025 prevede dividende de 26,3 milioane de lei. În paralel, CNAPMC urmăreşte extinderea regională: AGA din 15 mai 2025 aprobă contractarea de servicii juridice pentru o majorare de capital de până la 99 milioane de dolari, destinată achiziţiei integrale a ICS Danube Logistic SRL, administratorul Portului Giurgiuleşti din Republica Moldova, precum şi unor investiţii ulterioare în această companie. AGA din 19 iunie 2025 aprobă transmiterea unei oferte angajante, însă până în prezent nu există o decizie finală privind tranzacţia şi modul de finanţare.
La nivel de piaţă, Fondul Proprietatea are o capitalizare bursieră de circa 1,67 miliarde de lei, iar acţiunile FP notează un avans de 66% de la începutul lui 2025, evoluţie care reflectă atât aşteptările privind monetizarea unor deţineri precum CNAPMC şi CNAB, cât şi interesul investitorilor pentru active considerate strategice.