- Retragerea Evergrande de la bursa din Hong Kong marchează prăbușirea fostului cel mai mare dezvoltator imobiliar al Chinei și sfârșitul unui model de creștere bazat pe datorii.
- Falimentul companiei declanșează o criză imobiliară majoră: vânzările și prețurile scad, proiectele rămân neterminate, iar creditorii recuperează sume minime.
- Epoca expansiunii rapide și a speculațiilor se încheie, iar economia chineză se confruntă cu vulnerabilități profunde și o tranziție incertă către un nou model.
Retragerea Evergrande de la bursa din Hong Kong marchează sfârșitul unei ere turbulente pentru sectorul imobiliar chinez și simbolizează prăbușirea fostului cel mai mare dezvoltator al țării, conform unei analize XTB.
Evaluată cândva la peste 50 de miliarde de dolari, compania este retrasă de la tranzacționare în august 2025, după ani de datorii, reglementări restrictive și încercări eșuate de restructurare. Cu datorii de peste 7,5 trilioane de yuani, Evergrande lasă în urmă proiecte neterminate și creditori neplătiți, iar o instanță din Hong Kong dispune lichidarea sa în ianuarie 2024.
Retragerea Evergrande reflectă tranziția incertă a Chinei
Falimentul Evergrande declanșează o criză generalizată în imobiliare, un sector care reprezintă un sfert din PIB-ul Chinei. Vânzările, construcțiile și prețurile scad, mulți cumpărători nu primesc locuințele promise, iar concedierile și reducerile salariale afectează milioane de angajați direcți și indirecți. Creditorii recuperează doar o mică parte din bani, în timp ce guvernul este nevoit să finanțeze finalizarea locuințelor rămase în șantier.
Criza scoate la iveală riscurile modelului chinez de creștere bazat pe îndatorare și expansiunea imobiliară. Politica „celor trei linii roșii” introdusă de Beijing pentru reducerea datoriilor accelerează prăbușirea unor companii și lasă loc întăririi companiilor de stat. În lipsa unui înlocuitor pentru rolul strategic al dezvoltatorilor privați, epoca expansiunii rapide și a speculațiilor imobiliare se încheie și face loc unor eforturi de restructurare și stabilizare. Retragerea Evergrande reflectă nu doar falimentul unei companii, ci și vulnerabilitățile economiei chineze: datoria publică locală ridicată, consumul scăzut și dependența de un sector aflat în declin.
Deși o redresare lentă este posibilă, trecerea către un nou model economic rămâne incertă. „Decesul” Evergrande închide un capitol, dar provocările Chinei depășesc cu mult bilanțurile ruinate și clădirile neterminate.

