- Ministerul Transporturilor aprobă cumpărarea de către stat a pachetului de 20% din CNAB deținut de Fondul Proprietatea, la AGEA din 9 ianuarie 2026.
- Decizia a trecut cu 80% din voturi (corespunzător participației statului), iar Fondul Proprietatea a votat împotrivă.
- AGEA aprobă intenția de răscumpărare a pachetului minoritar, pe baza unei note interne și a mandatului dat de acționarul majoritar.
- Votul Fondului Proprietatea nu a fost suficient pentru a bloca hotărârea.
Statul român, prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, aprobă achiziţia pachetului de 20% din Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, deţinut de Fondul Proprietatea, în urma Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din 9 ianuarie 2026.
Decizia este adoptată cu majoritate de voturi, respectiv 80%, corespunzătoare participaţiei statului, în timp ce Fondul Proprietatea, acţionar minoritar, a votat împotrivă.
În urma acestei hotărâri, statul face un pas formal către preluarea integrală a Aeroporturi Bucureşti, companie evaluată la circa 5 miliarde de lei şi considerată cel mai valoros activ din portofoliul Fondului Proprietatea.
Cum estimează FP valoarea reală a pachetului de 20% din CNAB, luând în considerare traficul de pasageri post-pandemie, extinderile planificate (cum ar fi terminalul nou) și multiplicatorii de piață din sectorul aeroportuar european? Ce spune Istvan Sarkany, acționar FP, pentru Aleph Business?
”Evaluarea realizată de CNAB pentru Fondul Proprietatea este una strict contabilă, nu o evaluare comercială, adică nu una la nivelul la care se fac, de regulă, tranzacțiile.
Din acest motiv, o evaluare comercială a pachetului de 20% din CNAB este de câteva ori mai mare decât evaluarea contabilă. Evaluarea activelor din portofoliul Fondului Proprietatea include, în general, mai multe discounturi — de exemplu discountul pentru lipsa controlului — care, cumulate, ajung la aproape 30%. În opinia mea, astfel de discounturi nu ar mai trebui aplicate în contextul unei oferte iminente din partea acționarului majoritar.
De cele mai multe ori, în astfel de situații se oferă, dimpotrivă, o primă pentru acționarii minoritari, tocmai pentru a renunța la participație. Să nu uităm că aeroportul are o creștere de trafic de circa un an și un sfert. Taxele aeroportuare au fost majorate recent, marja operațională se apropie de 50% și, cel mai probabil, există încă spațiu semnificativ de eficientizare.
În orice caz, dacă ne uităm la tranzacții comparabile din trecutul recent, nu trebuie să mergem prea departe: e suficient să analizăm tranzacția pentru un pachet de 20% din Aeroportul Budapesta — un aeroport care, din multe puncte de vedere, poate fi considerat un „frate geamăn” al aeroportului nostru, cu număr de pasageri și fluxuri similare.
În același timp, acel aeroport avea un nivel de îndatorare mult mai mare, spre deosebire de CNAB, Aeroporturile București, care nu are datorii semnificative și, dimpotrivă, are lichidități considerabile. Aeroportul din Budapesta a fost tranzacționat la o valoare de 3,5 miliarde de euro, adică aproape 18 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că un pachet de 20% ar costa aproximativ 3,5 miliarde de lei.
Prin comparație, 20% din aeroportul nostru este evaluat, la ultima evaluare (din septembrie), la doar 1 miliard de lei — o valoare foarte mică. Sper ca nimeni să nu-și imagineze că acționarii fondului ar fi dispuși să renunțe la un activ atât de valoros, care generează aproape 1 miliard de lei profit anual, iar KPMG îl evaluează la doar de 5 ori profitul net, în condițiile în care, într-un IPO recent, producătorul MZL-Uri Cristim a evaluat Aeroportul București la un multiplu de 15, adică de aproximativ 3 ori mai mare decât cel atribuit uneia dintre cele mai strategice companii din România.”
Ce impact va avea această tranzacție asupra portofoliului FP, în special asupra randamentului dividendelor și a valorii nete a activelor (NAV)? Ar putea duce la o redistribuire a fondurilor către alte investiții, cum ar fi energie sau infrastructură?
” Pentru realizarea tranzacției, în primul rând, acționarii fondului trebuie să fie de acord. Mă aștept ca statul să se abțină de la vot, având în vedere conflictul de interese, deși în contextul local nu se poate ști sigur. Dacă tranzacția se finalizează, acționarii vor trebui să decidă ce fac cu suma încasată, care, cel mai probabil, va reprezenta peste 50% din activul net al fondului la acel moment. Dacă aleg să distribuie toți banii, ca în cazul Hidroelectrica, e posibil ca fondul să devină foarte mic, ceea ce ar face dificilă acoperirea costurilor de funcționare.
Totuși, e posibil ca aceasta să fie chiar opțiunea optimă — nu știm. În orice caz, decizia de reinvestire sau distribuire a sumei aparține exclusiv acționarilor. Și, în funcție de opțiunea aleasă, se va decide și viitorul fondului. Conform unui sondaj realizat de comitetul reprezentanților, mulți acționari nu vor investiții în companii noi, ci preferă dezvoltarea companiilor existente din portofoliu și obținerea unei evaluări optime pentru acestea.”
Cum vede FP rolul statului ca acționar majoritar în CNAB după achiziție? Există temeri că managementul va fi influențat politic, afectând eficiența operațională și profitabilitatea?
”Opinia mea personală este că Fondul Proprietatea este incomod pentru managementul actual al aeroportului. De exemplu, reprezentanții fondului au fost singurii care s-au opus remunerației de aproximativ 70.000 de lei pe lună acordate membrilor consiliului de administrație.
Este foarte probabil ca aeroportul să nu mai fie listat și să ajungă să funcționeze ca o companie de stat „clasică”, fără guvernanță corporativă solidă, fără transparență, iar profitabilitatea să fie afectată, cel puțin din motivele menționate.”