- Fondul Proprietatea reduce capitalul și consolidează acțiunile
- Răscumpărările urmăresc creșterea valorii pe acțiune
- Franklin Templeton rămâne sub presiunea acționarilor
Piața de capital din România se mișcă între restructurare financiară și creștere operațională. La un capăt, Fondul Proprietatea, administrat de Franklin Templeton, pregătește una dintre cele mai ample serii de decizii corporative din ultimii ani: consolidarea acțiunilor, reducerea capitalului social, noi programe de răscumpărare și presiune crescută din partea acționarilor pentru transparență și eficiență. La celălalt capăt, DN Agrar livrează cifre care arată ce înseamnă creștere organică într-un business din economia reală. Acțiunile DN Agrar cresc cu 6,5% după ce compania raportează livrări de 70 de milioane de litri de lapte în 2025, venituri de 158 milioane de lei și un profit net de 43 de milioane de lei, dublu față de anul anterior. Iar BVB deschide astăzi pe plus CU 0,37 %. Indicele BET crește și atinge 26.806 puncte.
Cum vedeți Fondul Proprietatea ca investiție defensivă, acum că portofoliul este concentrat în participații nelichide și deciziile corporative se adună?
Ce spune Corneliu Manole, investitor la BVB, pentru Aleph Business?
El spune că Fondul Proprietatea nu mai arată ca acum trei-cinci ani, când avea participații importante și lichide. El explică faptul că, după vânzarea acestor pachete, activele rămân concentrate în companii nelistate cu capital majoritar de stat, precum Aeroportul București, Administrația Porturilor Maritime și Salrom. În acest context, el vede două căi de valorificare: vânzarea activelor sau încasarea dividendelor și distribuția lor către acționari, variantă care ar transforma fondul într-o „agenție de plasări”, fără schimbări reale în companiile din portofoliu. Invitatul aduce ca exemplu faptul că Ministerul Transporturilor inițiază răscumpărarea participației FP la Aeroportul București, cu evaluare independentă și apoi o ofertă, dar avertizează că prețul propus poate să nu corespundă așteptărilor acționarilor. Din acest motiv, el sugerează că o evaluare de piață ar fi mai aproape de realitate, iar pentru alte active, precum Porturile Maritime, nu vede neapărat același traseu. Concluzia lui este că sunt prea multe necunoscute ca să poți numi FP „defensiv” cu certitudine.
La DN Agrar, care sunt riscurile principale, după cifrele raportate pentru 2025 și după reacția din piață?
Corneliu Manole indică în primul rând volatilitatea prețurilor la materii prime agricole, care lovește costurile de producție și marjele. El pune pe aceeași listă și evoluția prețului laptelui, care poate urca sau coborî și poate schimba marjele, ceea ce introduce o ciclicitate anuală în business. Invitatul subliniază că, într-un astfel de context, planificarea investițiilor devine esențială pentru a păstra un nivel cât mai predictibil al veniturilor și al marjelor. El menționează și riscurile de reglementare, de la subvenții și politici europene până la cerințe de mediu și sustenabilitate, care pot schimba costurile și planurile pe termen mediu și lung.
Ce urmăriți în perioada următoare ca să vă faceți o imagine mai clară despre FP și DN Agrar, fără să vă bazați pe „povești” de piață?
Corneliu Manole spune că, la Fondul Proprietatea, cheia este modul concret în care se monetizează activele nelichide și în ce condiții, iar cazul Aeroportul București devine un test, prin evaluarea independentă și oferta care urmează. La DN Agrar, el se uită la combinația dintre costurile de producție, prețul laptelui și impactul reglementărilor, pentru că acestea pot schimba marjele și predictibilitatea. În plus, el adaugă dezbaterea despre concurența internațională și importuri, pe care o vede ca un risc dificil de gestionat doar de companie, fără politici coerente care să mențină competitivitatea.