- Nuclearelectrica estimează un profit net de 1,18 miliarde de lei pentru 2026, după ce oprirea reactoarelor de la Cernavodă determină reducerea veniturilor cu 14,9%, la 4,96 miliarde de lei, și diminuarea profitului brut cu 41,5%.
- Bogdan Ceuca, Head of Trading la Transilvania Investment Alliance, consideră că repornirea celor două reactoare la 1 noiembrie poate reechilibra piața energiei. Revenirea capacității de 1.400 MW și creșterea producției Hidroelectrica ar putea reduce prețurile și necesarul de achiziții de electricitate.
- Dividendele estimate ale Nuclearelectrica scad de la 683 la 240 de milioane de lei, iar retehnologizarea Unității 1, programată să înceapă la finalul anului 2027, poate afecta producția până în 2030. Ceuca recomandă investitorilor o perspectivă pe termen lung.
„Deci lucrurile se îmbunătățesc”, spune Bogdan Ceuca, Head of Trading la Transilvania Investment Alliance, despre perspectivele Nuclearelectrica și ale pieței energetice din România. Compania estimează un profit net de 1,18 miliarde de lei pentru 2026, după oprirea reactoarelor de la Cernavodă și creșterea costurilor cu achiziția de energie. Ceuca consideră că repornirea celor două unități poate contribui la recuperarea producției și la reducerea presiunilor asupra prețurilor electricității. Pentru investitori, însă, dividendele mai mici și viitoarea retehnologizare a Unității 1 impun o perspectivă pe termen lung.
Nuclearelectrica își reduce estimările financiare
Nuclearelectrica propune un buget rectificat pentru 2026, după problemele tehnice și hidrologice care afectează producția centralei de la Cernavodă. Acționarii urmează să analizeze documentul în adunarea generală programată pentru 29 octombrie.
Compania estimează venituri de 4,96 miliarde de lei, în scădere cu 14,9% față de nivelul bugetat anterior, în timp ce profitul brut este redus cu 41,5%, la aproximativ 1,4 miliarde de lei. Profitul net este estimat la 1,18 miliarde de lei.
Rezultatele sunt afectate de opririle producției, după ce Unitatea 2 se confruntă cu o defecțiune tehnică în luna mai, iar debitul redus al Dunării determină ulterior oprirea controlată a ambelor reactoare.
Bogdan Ceuca consideră că, în ciuda revizuirii negative a rezultatelor financiare, perspectivele companiei trebuie analizate și prin prisma posibilității de reluare a producției.
În opinia sa, dificultățile din ultimele luni au un caracter temporar, iar revenirea reactoarelor în funcțiune poate contribui la stabilizarea activității Nuclearelectrica.
Repornirea reactoarelor poate echilibra piața energiei
Bugetul rectificat al Nuclearelectrica are la bază ipoteza repornirii celor două reactoare de la Cernavodă la 1 noiembrie.
Bogdan Ceuca privește această perspectivă cu optimism, deoarece creșterea nivelului apei Dunării ar putea permite reluarea producției nucleare.
Cele două reactoare au o capacitate de aproximativ 700 MW fiecare, ceea ce înseamnă că repornirea lor ar permite revenirea unei capacități totale de aproximativ 1.400 MW.
Analistul consideră că îmbunătățirea condițiilor hidrologice ar putea avantaja și Hidroelectrica, prin creșterea producției hidroenergetice.
În acest scenariu, „piața va avea producători mai mulți și prețuri mai mici”, explică Ceuca.
O ofertă mai mare de energie electrică ar putea reduce presiunile asupra prețurilor de pe piața internă, după perioada dificilă începută în august.
Analistul consideră că revenirea producției nucleare și hidroenergetice poate contribui la restabilirea echilibrului dintre cerere și ofertă.
Totuși, o eventuală întârziere a repornirii reactoarelor după 1 noiembrie ar putea determina venituri sub nivelul estimat în bugetul rectificat.
Achizițiile de energie afectează profitabilitatea
Oprirea reactoarelor de la Cernavodă obligă Nuclearelectrica să achiziționeze energie electrică de pe piață pentru acoperirea obligațiilor comerciale.
Cheltuielile aferente acestor achiziții cresc cu 82%, respectiv cu aproximativ 266 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate.
Costurile suplimentare sunt generate de reducerea producției proprii, care limitează cantitatea de energie disponibilă pentru livrare.
În acest context, profitabilitatea companiei este afectată atât de diminuarea veniturilor, cât și de creșterea cheltuielilor operaționale.
Bogdan Ceuca consideră că repornirea reactoarelor poate diminua nevoia achizițiilor de energie și poate îmbunătăți rezultatele financiare.
Analistul apreciază că o revenire a producției la Cernavodă, alături de o creștere a producției Hidroelectrica, poate susține o normalizare treptată a pieței.
Astfel, reducerea costurilor depinde în mare măsură de reluarea activității celor două unități și de evoluția condițiilor hidrologice.
Dividendele mai mici schimbă calculele investitorilor
Reducerea profitabilității Nuclearelectrica are consecințe directe asupra estimărilor privind distribuțiile către acționari.
Valoarea dividendelor estimate scade de la 683 de milioane de lei la 240 de milioane de lei, conform bugetului rectificat.
Bogdan Ceuca recunoaște că diminuarea rezultatelor financiare afectează perspectivele de remunerare a investitorilor.
„E clar că vor fi dividende mai mici”, afirmă analistul.
Totuși, acesta consideră că evoluțiile pe termen scurt nu trebuie să reprezinte singurul criteriu pentru evaluarea companiei.
Acțiunile Nuclearelectrica înregistrează o creștere de 3,8%, până la 59,5 lei, în ședința bursieră de joi menționată în datele analizate.
Această evoluție apare în contextul perspectivelor de reluare a producției, deși estimările financiare pentru 2026 sunt revizuite în scădere.
„Acum pe termen scurt e foarte greu de zis și de anticipat ceva”, explică Ceuca.
În opinia sa, investitorii trebuie să urmărească atât rezultatele financiare și deciziile acționarilor din 29 octombrie, cât și evoluția producției după data estimată pentru repornirea reactoarelor.
Retehnologizarea Unității 1 impune o perspectivă pe termen lung
Dincolo de problemele din 2026, Bogdan Ceuca atrage atenția asupra unui proiect important pentru viitorul Nuclearelectrica: retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă.
Potrivit calendarului prezentat de analist, lucrările sunt programate să înceapă spre finalul anului 2027 și au ca obiectiv prelungirea duratei de funcționare a reactorului cu aproximativ 30 de ani.
Ceuca estimează că retehnologizarea se întinde pe aproximativ doi ani și jumătate, până în 2030.
În această perioadă, capacitatea de producție a Unității 1, de aproximativ 700 MW, nu ar mai fi disponibilă, ceea ce reprezintă jumătate din capacitatea combinată a celor două reactoare existente.
Analistul consideră că această oprire va influența veniturile companiei și va menține presiunea asupra rezultatelor financiare pe parcursul lucrărilor.
„Lucrurile ar trebui privite mai degrabă pe termen lung”, afirmă Ceuca.
În opinia sa, investitorii trebuie să țină cont atât de dificultățile actuale, generate de secetă și de reducerea producției, cât și de efectele viitoarei retehnologizări.
Deși lucrările presupun o perioadă prelungită de indisponibilitate a Unității 1, proiectul urmărește extinderea duratei de exploatare și menținerea capacității de producție nucleară pe termen lung.
Bogdan Ceuca consideră că perspectivele Nuclearelectrica nu pot fi evaluate exclusiv prin prisma dividendelor și a rezultatelor din 2026. Pentru acționari, reluarea producției, evoluția pieței energiei și investițiile strategice reprezintă reperele importante pentru următorii ani.