- Astăzi se împlinesc 95 de ani de la Black Tuesday.
- În 29 octombrie 1929, S&P 500 scădea cu 10%, iar Dow Jones cu 12%.
- Henrik Zeberg: Urmează o scădere mai mare decât cea de atunci.
În 29 octombrie 1929, denumită și Marțea Neagră, S&P 500 pierdea 10 procente. Dow Jones, aproape 12%.
Azi, tot marți e. Și la fel ca în 29, S&P 500 e acum la all time high.
Iar investitorii sunt optimiști. Economistul Henrik Zeberg crede că urmează o scădere mai mare decât acum aproape un secol.
Dar până atunci, indicele de referință din SUA ajunge la 6.100 de puncte, spune el.
Urmează un blowoff top, iar apoi o recesiune, crede el. De ce? Pentru că indicatorii inclină spre o recesiune de ceva timp.
Factorii care au influențat prăbușirea pieței în 1929
Investitorii cumpărau acțiuni în speranța unor câștiguri rapide, fără a ține cont de valoarea reală a companiilor. Cumpărau acțiuni masiv, adesea cu bani împrumutați, și au creat o bulă speculativă.
Producția industrială era mult mai mare decât cererea reală, și a dus la scăderi de prețuri și concedieri, iar economia a fost afectată per ansamblu.
Care sunt asemănările și deosebirile dintre 1929 și 2024 și care ar putea influența o continuare a bull marketului sau o eventuală scădere/corecție/început de bear market?
„Din 1929 și până acum multe lucruri s-au schimbat. Cred că unul din lucrurile esențiale a fost faptul că investitorii au cumpărat acțiuni în marjă, s-au împrumutat de la bancă pentru a cumpăra acțiuni, iar în momentul în care bursa a scăzut și au primit apel în marjă și au fost nevoiți să vină cu bani de acasă, nu au avut cu ce bani să vină și atunci acele acțiuni s-au vândut în piață ca să se recupereze pierderea și de aici a început un bulgăre de zăpadă care a dus în final la acea mare recesiune. Acum, în 2024, nu mai suntem în aceeași situație.
Dacă ne uităm istoric, căderi de bursă au mai existat. Practic, din 1950 încoace au existat 13 căderi mari de bursă, cea mai mare este criza din 2007-2008 de 51%, iar dacă ne uităm mai recent, în 2009 căderea a fost de 28% și a durat circa două luni, în 2020 a fost de 34% și a durat un pic peste o lună, iar ultima a fost între 2021 și 2022, 25% și a durat cam 10 luni. Va trebui să facem o mică diferență, o mică mare diferență, între căderi de bursă și corecții de bursă.”, o spune Bogdan Maioreanu, analist, eToro, pentru Aleph Business.
Cât despre datele macro, PIB în T3, inflația PCE și rata șomajului și NFP. Pot destabiliza puțin creșterile recente sau poate decizia FED din prima zi după alegeri?
„Chiar decizia Fed din prima zi după alegeri poate mișca ceva în momentul ăsta, pentru că investitorii oarecum s-au adaptat la situațiile din piață. Da, de fiecare dată când apar date macro care nu se potrivesc cu ce se întâmplă în acest moment în piață, putem vedea volatilitate. Până la sfârșitul lunii anuarie, piețele văd trei scăderi de 0,25% a dobânzii și asta arată încredere în parcursul curent de scăderea inflației, dar și în reziliența economiei americane.
Deși reducerea ratelor dobândzilor este văzută ca un factor pozitiv pe termen lung pentru acțiuni, există totuși incertitudini economice și politice, inclusiv alegerile care pot aduce această incertitudine în funcție de politicile economice pe care un candidat sau celălalt le vor implementa și asta pot să genereze fluctuații pe termen scurt în burse. Dar deocamdată investitorii sunt optimiști (…) 80% dintre investitorii români, au încredere în portofoliu lor și 91% se așteaptă la un randament pozitiv al investițiilor lor în acest an, cu peste 57% dintre ei care anticepează profituri de peste 10%. Deci asta ne arată că există optimism în piețe, dar investitorii sunt totuși foarte atenți și la ce date macro sunt publicate și încearcă să le interpreteze în funcție de ce va face Fed pe acest parcurs de scădere a dobânzilor.”