- Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10% și introducerea taxei de 1,5% pe construcții speciale afectează direct investitorii și companiile listate, în special din sectoarele energiei și IT.
- Devansarea termenului de eliminare a beneficiilor fiscale pune în pericol stabilitatea sectorului IT, afectează investițiile și reduce atractivitatea României pe piața globală de tehnologie.
- Reintroducerea contribuțiilor integrale către Pilonul II aduce beneficii pe termen lung pentru economisire, dar poate fi percepută negativ de salariați care pierdeau anterior acea sumă în salariul net.
Ordonanța de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 – publicată duminică sub forma unui proiect în transparență decizională de Ministerul Finanțelor – se va reflecta în sens negativ la Bursa de Valori întrucât îi lovește pe investitori în mod direct prin majorarea impozitului pe dividende, iar în al doilea rând în sectoarele in care activează cele mai multe companii listate, scrie Ziarul Financiar.
Astfel, Guvernul Ciolacu 2 anunță in OUG că va majora impozitul pe dividende de la 8% în prezent la 10% de la 1 ianuarie 2025, va îngheța salariile – ceea ce se va reflecta în sens negativ în consum – și că va impune o taxă pe construcții de 1,5% – cunoscută ca taxă pe stâlp – ceea ce va lovi în principal in companiile din energie, potrivit proiectului de ordonanță. Pentru ca masurile să fie aplicabile, acestea trebuie publicate în Monitorul Oficial.
Taxa pe stâlp nu este o noutate pentru investitori, ea este introdusă prima oară pe timpul Guvernului Ponta 1 în 2014 și eliminată in 2017. Însă potrivit unei analize a Fondului Proprietatea din toamna lui 2025, companiile din portofoliul Fondului plătesc 1 mld. lei sub forma acestei taxe în 2014, din care 400 mil. lei vin doar de la Petrom.
Cum sunt afectate marile companii?
De atunci încoace Petrom crește substanțial prin prisma capitalizării (de la 23 mld. lei la 44 mld. lei), evoluție venită și pe fondul planurilor de investiții care au presupus și presupun noi proiecte, cel mai important este Neptun Deep. Hidroelectrica plătește atunci 150 mil. lei sub forma taxei pe stâlp, iar Romgaz și Nuclearelectrica aproximativ 90 mil. lei. Este important de subliniat cã dimensiunea de atunci a companiilor era cu mult sub cea din prezent și prin urmare taxa ar urma sã crească substanțial.
În 2014 indicele BET închide anul la 7.083 puncte iar în 2015 la 7.004 puncte. Adică în scădere cu 1,1%.
Astăzi indicele BET este la aproape 17.000 de puncte. Pe 22 noiembrie, înainte de surpriza primului șoc al alegerilor indicele este la 17.134 de puncte.
Pe lângă majorarea impozitului pe dividende și introducerea controversatei taxe pe stâlp, companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti vor fi lovite și prin faptul că sunt înghețate creșterile salariale si creșterile de pensii, ceea ce va însemna o scădere a consumului.
lar asta se va reflecta cel mai probabil în rezultatele financiare ale unor companii ca MedLife, Sphera, Aquila, Banca Transilvania, ONE United, Purcari, Impact. Aceasta măsură pentru unii investitori înseamnă și o alocare mai micã a resurselor disponibile pentru investiții, adică tranzacții în scădere. O eventualã înghețare a creșterii salariale va însemna că venitul real al salariaților va scădea întrucât inflația le va eroda din câstiguri.
Cum este afectat sectorul IT?
Lovit va fi și sectorul de IT de la Bursa de Valori – reprezentat de companii precum Arobs, Bittnet, Bento, prin eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști.
ANIS – Asociatia Patronală a Industriei de Software si Servicii a avut o primă reacție pe subiect: eliminarea facilităților fiscale a fost prevazută pentru anul 2028, iar devansarea acestui calendar printr-o măsură luată peste noapte pune în pericol stabilitate unuia dintre cele mai performante sectoare economice din România, alimentează climatul de incertitudine pentru companii și afectează în final increderea investitorilor.
ANIS avertizează că astfel de măsuri riscă să izoleze România pe scena globală a tehnologiei prin descurajarea investiților și intențiilor companiilor pentru piața din România, și să compromită eforturile de a transforma economia într-una digitală și competitivă.
Afectați de OUG trenuleț vor fi si 8.2 milioane de salariați români care investesc indirect prin Pilonul Il de pensii la Bursa de Valori. Însă partea bună pentru Pilonul II este că se abrogă integral facilitățile fiscale aplicabile în sectorul construcțiilor, agricol și IT.
Mihai Bobocea, purtător de cuvânt al APAPR, spune că aici intră inclusiv excepția de la contribuțile virate în Pilonul Il de pensii private obligatorii. Astfel, aproape 1 milion de salariați revin cu contribuțiile lunare în Pilonul Il, iar angajatorii lor urmează să le retină și să vireze integral cota de CAS de 25%, din care 4,75% merg în conturile personale din Pilonul Il ale salariaților.
„Știu că multi nu o percep ca pe o veste bună, pentru că anterior acei 4,75% din brut mergeau în salariul net și puteau fi cheltuiți imediat. În realitate, economisirea și investirea acelor bani prin Pilonul Il este o soluție mult mai bună pe termen lung. De altfel, măsura era jalon PNRR pentru T1 2025 și fusese inclusă și în recomandările OECD pentru România.”