- BNR anticipează o cvasi-stagnare a economiei în S2/2025 din cauza pachetului de consolidare bugetară, politicii salariale, angajărilor din sectorul public și incertitudinilor externe.
- Rata anuală a inflației urcă la 9,6% în decembrie 2025 și scade apoi la 3,7% în decembrie 2026 și 2,9% în septembrie 2027.
- Creditul privat scade la 7,5% în septembrie 2025, față de 8% în august, pe fondul reducerii dinamice în segmentul companiilor, în timp ce creditul în lei pentru populație scade doar ușor.
- PIB crește cu 1,6% an/an în T3/2025 și cu 0,3% în S1/2025, iar în primele 9 luni creșterea anuală ajunge la 0,8%.
- Investițiile și exportul net susțin dinamica PIB în T3/2025, iar deficitul comercial și de cont curent se corectează în primele 8 luni față de 2024.
- Consumul populației încetinește în 2025-2026 din cauza creșterii inflației și a aplicării pachetelor bugetare.
- Formarea brută de capital fix devine principalul determinant al creșterii economice, sprijinită de fondurile UE și corecția fiscal-bugetară.
- Deficitul de cerere agregată se adâncește până la finele lui 2026 și se restrânge ușor în primele trei trimestre din 2027.
- Costurile cu forța de muncă și presiunile salariale rămân ridicate, dar pachetul de consolidare bugetară reduce efectele asupra cererii de consum și costurilor firmelor.
- Riscurile externe și geopolitice afectează perspectivele economice, inclusiv inflația, prima de risc suveran și sustenabilitatea creșterii.
Economia României crește cu 0,8% în primele 9 luni și ajunge la 1,6% în T3/2025
Banca Națională a României anticipează o cvasi-stagnare a activității economice în semestrul al doilea din 2025, influențată de pachetul de consolidare bugetară, politica salarială, angajările în sectorul public, măsurile corective și incertitudinile externe. PIB crește cu 1,6% an/an în T3/2025, după ce S1/2025 înregistrează un avans de 0,3%, astfel că în primele 9 luni creșterea economică ajunge la 0,8% an/an. Deficitul comercial și cel de cont curent își încetinesc creșterea în primele 8 luni, iar corecția va fi mai evidentă decât se anticipa, deși deficitul rămâne peste standardele europene. Consumul populației încetinește în 2025-2026, iar formarea brută de capital fix devine principalul motor al creșterii economice, susținută de fondurile UE și redresarea cererii externe. Deficitul de cerere agregată se adâncește până la finele anului viitor și se restrânge ușor în primele trei trimestre din 2027.
Inflația urcă la 9,88% în septembrie 2025 și va ajunge la 9,6% în decembrie
Rata anuală a inflației urcă la 9,6% în decembrie 2025, față de 8,8% prognozat anterior, și scade până la 3,7% în decembrie 2026 și 2,9% în septembrie 2027. Inflația ajunge la 9,88% în septembrie 2025, după ce în iunie era 5,66%, ca urmare a majorării TVA, accizelor și expirării schemei de plafonare a energiei electrice. Costurile salariale ridicate, creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și fluctuațiile cursului leu/euro între iulie și octombrie 2025 contribuie suplimentar la creșterea inflației de bază. Creditul privat scade la 7,5% în septembrie 2025, de la 8% în august, aproape integral datorită companiilor, în timp ce creditul în lei pentru populație scade ușor. Ratele pieței interbancare se reduc lent în T4/2025, randamentele titlurilor de stat ating minimele ultimelor 12 luni, iar cursul leu/euro crește abrupt în prima decadă a lui octombrie, stabilizându-se ulterior.
Creditul privat scade la 7,5% în septembrie, iar deficitul extern se corectează mai mult decât anticipat
BNR subliniază că implementarea consecventă a măsurilor fiscal-bugetare și a celor probabile este esențială pentru corecția deficitului bugetar și a contului curent. Deficitul de cont curent se corectează mai mult decât se anticipa, dar rămâne o vulnerabilitate majoră, afectând inflația, prima de risc suveran și sustenabilitatea creșterii economice. Majorarea cotelor de TVA transferă aproape integral creșterile asupra prețurilor, iar scumpirea energiei și dinamica costurilor salariale contribuie la menținerea inflației ridicate pe următoarele trei trimestre. Pachetul de consolidare bugetară limitează impactul asupra cererii de consum și costurilor firmelor, în timp ce tensiunile comerciale globale, digitalizarea și automatizarea influențează structura cererii agregate și PIB potențial. Membrii boardului BNR avertizează că presiunile asupra salariilor din mediul privat pot reveni pe fondul decalajelor dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite sectoare.