- ZF: Raiffeisen cumpără Garanti Bank România pentru 591 mil. €
- ZF: BBVA decide să iasă din România după 8-10 ani de încercări
- ZF: Raiffeisen ajunge de la 9% la 11% cotă de piață cumulată
Raiffeisen cumpără Garanti Bank România de la BBVA pentru 591 de milioane de euro. Cu această achiziție, Raiffeisen ajunge de la 9% la 11% cotă de piață și intră în lupta pentru locul trei cu CEC Bank și UniCredit.
Cristian Hostiuc, director-editorial la ZF, spune că Raiffeisen devine din ce în ce mai agresivă pe piața românească după ce a rămas blocată în Rusia și Ucraina — România e singura carte pe care austriecii o mai pot juca. BNR are un cuvânt decisiv în orice tranzacție bancară, iar Erste a recunoscut public acest lucru.
Piața bancară are 34 de bănci, dar primele cinci dețin peste 70%. O treime raportează pierderi, taxa bancară pune presiune, iar MinFin trebuie să finanțeze 250-260 de miliarde de lei doar în 2026. “Economia are nevoie de bănci mai puternice și mai puține.”, spune Cristian Hostiuc, director-editorial, la Ziarul Financiar.
Cum arată piața bancară românească — cât de rezilientă este și ce limitări de finanțare are?
Ce spune Cristian Hostiuc, director-editorial la Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?
Hostiuc pornește de la o problemă structurală: „Sunt prea multe bănci pentru cât de mică este economia românească.” România are 34 de bănci, dar primele zece controlează aproape 85% din piață. Directorul editorial al ZF consideră că piața trebuie să se consolideze — băncile să se cumpere între ele — pentru că altfel nu vor putea finanța economia, nu vor putea susține companiile mari și mici și nu vor face față șocurilor globale. Pe partea de reziliență, sistemul bancar stă bine. După lecțiile crizei din 2009-2012, băncile sunt extrem de lichide și au indicatori foarte puternici, „pentru simplul fapt că nu și-au mai luat risc în ultimul deceniu”, explică Hostiuc. Politica BNR este extrem de conservatoare, iar Banca Națională recomandă și în acest an băncilor — „recomandarea fiind un ordin direct” — să nu distribuie mai mult de 50% din profit în dividende.
Dacă băncile se consolidează, economia și businessul din România cresc?
Hostiuc explică mecanismul direct: consolidarea permite finanțare mai mare. Băncile acordă credite din depozitele pe care le atrag, iar capitalul servește ca tampon pentru asumarea riscurilor. Există o corelație directă între capitalul unei bănci și capacitatea de a atrage depozite și de a acorda credite. „Nu ai capital, nu ai depozite, nu poți să dai credite”, rezumă directorul editorial al ZF. O bancă mică nu poate atrage depozite peste limita impusă de indicatorii de capital — iar sectorul bancar este cel mai reglementat domeniu, tocmai prin această legătură strictă între capital și expunere.
Cum poate piața bancară să crească ca procent din PIB?
Primul pas rămâne consolidarea, insistă Hostiuc: „O bancă mică nu poate acorda credite oricui și nu își poate asuma anumite riscuri. O bancă mai puternică ar putea face acest lucru.” Dar directorul editorial al ZF identifică și o problemă structurală a economiei românești: companiile se finanțează mai mult prin credit furnizor — furnizorul livrează marfa și așteaptă plata comercială în 30-60 de zile, iar comerciantul nu plătește pe loc. Acest sistem are un cost mare. Dacă acel comerciant ar avea acces la finanțare bancară directă, ar câștiga mult mai bine. Hostiuc estimează că în următorul deceniu se va ajunge acolo, pe măsură ce marjele devin din ce în ce mai mici și presiunea forțează trecerea către finanțare bancară.