- Instituțiile de credit își retrag finanțările din proiecte climatice.
- Energia eoliană este de 7 ori mai scumpă decât cea pe gaze.
- Energia solară ajunge să fie de 10 ori mai scumpă decât gazul.
- Subvențiile pentru eolian și solar cresc costurile pentru consumatori.
- Parcurile eoliene și solare implică investiții mari în rețele electrice.
- Londra rămâne lider în finanțare verde, dar pierde 36 de puncte.
- New York are cea mai mare scădere: -47 puncte în ratingul verde.
- Revenirea lui Trump afectează sprijinul proiectelor climatice.
- Creditarea corporate crește cu 6,4% în 2024, minim post-pandemie.
- Creditele pentru microîntreprinderi cresc cu 13%.
- Finanțările pe termen scurt cresc cu 8,9 mld. lei în 2024.
- Serviciile trag creditarea în sus: +18,8% în 2024.
- Construcțiile: creștere de +17,9% a stocului de credite în 2024.
- Comerțul: avans de 6,4% în 2024.
- Industria prelucrătoare: +4,8% la stocul de credite în 2024.
- Creditarea în industria extractivă scade cu 28,8%.
- Rata creditelor neperformante crește la 4,06% în decembrie 2024.
- Neperformanța creditelor în lei este de 4,76%, mai mare decât în valută.
- Cele mai mari neperformanțe: industria extractivă și construcții.
Finanțările pentru proiecte climatice sunt în recul. Studiile recente arată că energia eoliană este de șapte ori mai scumpă decât cea produsă pe bază de gaze naturale, iar energia solară de zece ori mai costisitoare. În aceste condiții, instituțiile de credit își retrag sprijinul pentru inițiativele „verzi”. Londra, Zurich și Singapore conduc încă topul finanțărilor ecologice, însă cu scoruri mai mici față de anii trecuți. Iar schimbarea politicii climatice în SUA, odată cu revenirea lui Donald Trump, accelerează această tendință globală. Cât mai cred băncile în energia verde și unde se duc banii?
Ce spune Valentin Anghel, expert în credite, pentru Aleph Business?
Cum afectează riscul crescut de nerambursare apetitul băncilor pentru finanțarea proiectelor de energie regenerabilă, în comparație cu investițiile tradiționale în gaze și petrol?
„Riscul crescut de nerambursare influențează semnificativ deciziile băncilor privind finanțarea proiectelor de energie regenerabilă. Proiectele verzi, precum cele eoliene sau solare implică adesea costuri inițiale ridicate și perioade mai lungi de recuperare a investiției. Ceea ce poate determina băncile să perceapă un risc mai mare, comparativ cu proiectele tradiționale din sectorul gazelor sau al petrolului.
De exemplu, în România, Banca Transilvania a finanțat cu 28 de milioane de euro compania Simtel pentru finalizarea unui parc fotovoltaic în Giurgiu, evidențind angajamentul băncii față de proiectele de energie regenerabilă. Totodată BCR și Erste Group au acordat 107 milioane de euro către Enery pentru dezvoltarea producției de energie regenerabilă în România, demonstrând clar interesul crescut al instituțiilor financiare pentru acest sector. Însă, cu toate acestea, băncile rămân prudente evaluând atent riscurile asociate proiectelor verzi, în special în contextul economic actual marcat de incertitudini și volatibilitate”, spune el.
Cum ar putea fi restructurat modelul de finanțare pentru proiectele verzi astfel încât să devină mai atractiv pentru bănci? Există soluții sau instrumente financiare noi care s-ar putea aplica?
„Pentru a face proiectele verzi mai atractive pentru finanțatori este esențială restructurarea modelelor de finanțare, integrând instrumente care să reducă riscurile percepute și să ofere randamente competitive, cum ar fi finanțări de portofoliu și structuri hibride. Companii precum Enery au adoptat modele de finanțare care combină proiecte multiple într-un portofoliu incluzând tehnologii de stocarea energiei, ceea ce permite o gestionare eficientă a riscurilor și atrage interesul băncilor.
Fondurile europene și granturi nereambursabile, instrumente precum fondul de Modernizare oferă finanțări semnificative pentru proiecte de energie regenerabilă. Obligațiuni verzi și instrumente de piață. Emisiunile de obligațiuni verzi permit atragerea de capital pentru proiecte sustenabile. Parteneriatele public-private și garanții de stat, implicarea statului în oferirea de garanții sau cofinanțări poate reduce riscurile pentru bănci. În concluzie, pentru a stimula finanțarea proiectelor de energie regenerabilă este necesară o abordare integrată care să combine instrumente financiare inovatoare, sprijin guvernamental și parteneriate strategice, adaptate efectiv la specificul pieței și la nevoile, evident ale investitorilor”, adaugă el.