- 58% se tem de creșterea prețurilor.
- 17% consideră greu să economisească.
- 12% sunt îngrijorați de stabilitatea locului de muncă.
- 25% planifică să renoveze sau să-și mobileze locuința.
La început de 2026, românii devin prudenți și calculați: 53% vor să-și țină cheltuielile sub control, peste 30% plănuiesc să înceapă să economisească, iar 1 din 3 care economisesc deja vrea să-și mărească economiile cu până la 20%. Inflația și creșterea prețurilor rămân principalele provocări, pentru circa 58%, dar aproape jumătate dintre români rămân optimiști și speră la un an financiar mai bun.
În ceea ce privește produsele de investiții, acțiuni, obligațiuni sau titluri de stat, atitudinea românilor în 2026 este una rezervată, dar stabilă.
Care sunt principalele categorii de cheltuieli care afectează disciplina financiară? Ce au de gând ceilalți 47% ei?
El spune că există speranța că situația nu se va agrava, însă anii 2026–2027 se anunță dificili din punct de vedere economic. Din acest motiv, economisirea ar trebui să devină o preocupare mai largă. În prezent, aproximativ 53% dintre români declară că vor să pună bani deoparte. Se observă deja o schimbare clară în comportamentul de consum. Oamenii reduc cheltuielile discreționare. Ieșirile la restaurant se răresc. Achizițiile de haine sunt amânate. Serviciile de înfrumusețare și întreținere sunt ajustate. Acestea sunt primele cheltuieli eliminate atunci când apare presiunea financiară sau dorința de a economisi.
Inflația rămâne ridicată și influențează deciziile financiare. Ratele bancare, în special cele ipotecare, sunt încă mari. Refinanțarea sau renegocierea creditelor poate reduce efortul lunar și poate aduce stabilitate prin dobânzi fixe pe termen de câțiva ani. Consumul este în scădere, ceea ce afectează activitatea economică. Firmele au mai puține comenzi și bugete mai mici. Acest context poate duce la concedieri și creșterea șomajului. La acestea se adaugă taxele mai mari și măsurile anunțate de stat. Perioada 2026–2027 este descrisă ca o „iarnă economică”. Este o etapă în care acumularea de rezerve financiare devine esențială. Românii nu renunță la bani, ci la risc.
Ne face prudența de azi mai bogați mâine și cine câștigă din aceasta? Noi oamenii sau sistemul? Ce spune Adrian Asoltanie, trainer financiar, pentru Aleph Business?
Potrivit lui, o persoană care înțelege sistemul financiar poate beneficia direct de pe urma lui. Bursa românească este un exemplu clar. Anul trecut, aceasta a avut unele dintre cele mai bune performanțe la nivel mondial. Investitorii cu acțiuni românești, ETF-uri locale sau fonduri mutuale au înregistrat creșteri de 30%, 40% sau chiar 50%. Astfel de câștiguri sunt accesibile și investitorilor mici. Un simplu cont la bursă sau pilonul III de pensie poate oferi expunere la aceste evoluții. Și titlurile de stat au oferit randamente atractive, de aproximativ 6–7%, inclusiv în euro. Aceste instrumente ajută la protejarea banilor și la compensarea parțială a inflației. Inflația afectează diferit populația. Persoanele cu venituri mici resimt creșterea prețurilor, a facturilor și a ratelor. În același timp, inflația avantajează deținătorii de active.
Prețurile locuințelor cresc. Chiriile se majorează. Portofoliile bursiere se apreciază. Aplicarea unor principii financiare sănătoase poate transforma inflația într-un avantaj. Din punct de vedere psihologic, economisirea apare mai ales în perioade de risc. Românii devin mai disciplinați atunci când apar concedieri, închideri de fabrici sau tăieri de bugete. În perioadele bune, cheltuielile cresc, iar economisirea scade. Abordarea eficientă este inversă. Economisirea ar trebui făcută în perioadele de prosperitate. Rezervele financiare ar trebui folosite în perioadele dificile. Această strategie oferă mai multă stabilitate financiară.