- “Bogăția anxioasă” are efect asupra americanilor cu venituri mari
- Inflația stilului de viață și costurile ridicate cresc stresul
- Ratele dobânzilor și impozitele pe proprietate apasă pe clasa superioară
Pe vremuri, bunica avea o vorbă: Bani puțini, probleme multe, bani mulți, probleme infinite.
Asta este noua problemă cu care se confruntă bogații lumii. Pe măsură ce câștigă mai mult, nu se simt bogați.
Datele analizate de Federal Reserve și Bloomberg arată o tendință nouă în rândul clasei superioare din SUA.
Chiar dacă bursele performează, iar activele cresc, mulți americani cu venituri ridicate declară că simt presiune financiară constantă.
Motivul nu este doar lipsa banilor, ci presiunea de a menține un anumit stil de viață într-un context tot mai costisitor.
Costurile serviciilor, inflația persistentă, ratele mari la credite, taxele pe proprietate și „lifestyle inflation” comprimă bugetele celor din clasa superioară.
Într-o economie „în formă de K”, proprietarii de active prosperă, iar cei cu venituri mari, dar fără avere consistentă, se simt vulnerabili la corecții de piață și incertitudine economică.
De ce cresc bursele și totuși crește stresul financiar la venituri mari?
Ce spune Adrian Căruceru, strateg financiar, pentru Aleph Business?
El spune că paradoxul pornește din diferența dintre „cifrele macroeconomice” și „realitatea financiară personală”. Indicii bursieri cresc, iar averea medie urcă, dar presiunea zilnică pe cash flow rămâne ridicată. Adrian Căruceru pune accent pe „inflația stilului de viață”: pe măsură ce veniturile cresc, cresc și cheltuielile fixe, de la locuințe mai mari la școli private, vacanțe premium și mașini mai scumpe. În același timp, ratele dobânzilor rămân ridicate și apasă creditele și refinanțările, iar costurile serviciilor, educația, sănătatea, asigurările și impozitele pe proprietate comprimă bugetele chiar și la venituri mari. Strategul financiar mai spune că proprietarii de active prosperă, dar oamenii cu venituri mari, fără portofolii solide, rămân vulnerabili la corecții de piață sau la pierderea veniturilor, iar când cheltuielile sunt calibrate la venituri mari, orice incertitudine devine amenințătoare. În acest cadru apare, în formularea lui, „bogăția anxioasă”.
Cum își construiește cineva avere reală, dacă are venituri bune, dar nu are active?
Adrian Căruceru face distincția între venit și avere: „Venitul e un flux”, iar „averea e un stoc”, adică valoarea acumulată la un moment dat. El folosește și o comparație: venitul este ca apa care curge, iar averea este apa strânsă în rezervor. Strategul financiar spune că, dacă cineva câștigă bine, dar nu are economii consistente și nici investiții sau active, iar cheltuielile fixe sunt ridicate, echilibrul financiar devine fragil, iar o scădere a veniturilor sau o corecție a pieței poate destabiliza rapid situația. Soluția, în logica lui, este transformarea constantă a unei părți din venit în active, prin economisire și investiții automate, astfel încât activele să producă la rândul lor venituri.
Ce pași concreți reduc stresul financiar, fără să schimbi peste noapte stilul de viață?
Adrian Căruceru spune că stresul scade pe măsură ce structura financiară devine mai solidă și mai clară. El indică un fond de siguranță de 6–12 luni de cheltuieli esențiale, apoi reducerea rigidității cheltuielilor fixe și separarea statutului social de deciziile financiare. Strategul financiar insistă și pe „claritate financiară”, adică o conectare reală la cei patru indicatori: venituri, cheltuieli, active și datorii. În final, el sintetizează diferența: venitul mare oferă confort, dar stabilitatea reală vine din avere.