- La numărarea a 100% din voturi, George Simion are 40,96%.
- Nicușor Dan intră în turul II, cu 20,99%.
- La numărarea a 100% din voturi, Crin Antonescu are 20,07%.
- 9.571.740 de votanți au mers ieri la vot în primul tur.
- Preşedintele nu are atribuţii directe în economie.
- Preşedintele poate influenţa direcţia.
- Preşedinţia influenţează evoluția economiei prin relaţia cu Guvernul.
- Alegerile din România sunt în prim-planul Financial Times şi Bloomberg.
- George Simion (AUR) propune reducerea la 25% a contribuțiilor sociale.
- George Simion (AUR) propune stimularea producției interne.
- Simion propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii.
- Nicuşor Dan (independent) are printre propuneri digitalizarea ANAF.
- Nicușor Dan vorbește despre sprijinirea IT-ului şi industriei auto.
- România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
- România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
- România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
- Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
- Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
- BNR: Dezechilibrul bugetar e cea mai gravă amenințare.
Ce spune Bogdan Belciu, cofondator și partener, Valorem, pentru Aleph Business?
Cum au fost alegerile de aseară – ce concluzii putem trage? cum s-a mobilizat mediul de business, oamenii, diaspora?
„Alegerile de ieri au fost tumultoase. Toată lumea a așteptat cu sufletul la gură rezultatele după miezul nopții. Acum încep să se așeze. Vom mai avea încă două săptămâni dificile. Rămâne de văzut dacă până la urmă România se va orienta către o zonă suveranistă cu nuanțe ușor extremiste sau către o zonă europeană transatlantică, cea cu care ne-am obișnuit în ultimii 25 de ani. Evident, aceste decizii care vor fi luate vor avea un impact economic și ne așteptăm sau sperăm cu toții că lucrurile se vor așeza cât mai repede și că vom putea vedea în sfârșit niște măsuri de stabilizare.
În ultimile cinci luni de zile, cel puțin, dacă nu chiar șase, economia României este gripată, tot așteptăm alegerile, dar pe măsură ce trece timpul, problemele devin din ce în ce mai acute. Deficitul bugetar deja s-a înscris pe o traiectorie care îl poziționează la un nivel mai mare decât cel din anul trecut și România are nevoie să împrumute foarte mulți bani. Pentru aceasta are nevoie de credibilitate, are nevoie de credibilitate pe piețele externe în primul și în primul rând și această credibilitate acum pare a fi sau ar putea să fie ușor zdruncinată, trebuie să o recâștigăm cât mai repede posibil”, spune el.
Cum se reflectă alegerile, dar și imaginea fiscală a României în percepția investitorilor internaționali și în ratingurile de credit ale României?
„Ratingurile de credit, după părerea mea, sunt destul de complicate. Indiferent de opțiunea politică pe care românii o vor alege, cred că ratingul României are o listă de deteriorare destul de mare. Întrebarea e dacă acest lucru se va întâmpla brusc, după ce s-au ofișat rezultatele din turul de anul trecut, titlurile de stat ale României au scăzut semnificativ, deci dacă într-o anumită conjuctură s-ar putea să avem o deteriorare semnificativă și rapidă a ratingului, există și variante în care această deteriorare va fi mai graduală. Deci rămân de văzut când se va întâmpla acest lucru.
După părerea mea, cred că e mai mult o întrebare de când vom avea o deteriorare a mediului de finanțare, decât dacă o să avem o astfel de deteriorare. Un rating de țară mai prost înseamnă dificultăți la finanțarea externă și înseamnă dobânzi mai mari. Dobânzile deja sunt foarte mari, practic costul cu dobânzile anul acesta va fi în jur de 3% în BIP, care este echivalent, aproape echivalent cu bugetul României pentru educație, e o valoare semnificativă și este mai mare decât bugetul României pentru apărare. Deci impactul ratingului asupra costurilor de finanțare poate fi semnificativ și poate face ca, practic, România să reușească să acoperă acest deficit bugetar, care va rămâne. Deci chiar dacă nu vom avea un deficit bugetar de peste 9%, oricum el nu va fi nici pe departe 3% într-un orizont foarte scurt de timp. Deci, din păcate, cred că vom trece printr-o perioadă tumultoasă, indiferent de cum se vor soluționa aceste alegeri”, adaugă el.