- La numărarea a 100% din voturi, George Simion are 40,96%.
- Nicușor Dan intră în turul II, cu 20,99%.
- La numărarea a 100% din voturi, Crin Antonescu are 20,07%.
- 9.571.740 de votanți au mers ieri la vot în primul tur.
- Preşedinţia influenţează evoluția economiei prin relaţia cu Guvernul.
- Alegerile din România sunt în prim-planul Financial Times şi Bloomberg.
- George Simion (AUR) propune reducerea la 25% a contribuțiilor sociale.
- George Simion (AUR) propune stimularea producției interne.
- Simion propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii.
- Nicuşor Dan (independent) are printre propuneri digitalizarea ANAF.
- Nicușor Dan vorbește despre sprijinirea IT-ului şi industriei auto.
- România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
- România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
- România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
- Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
- Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
Românul a votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale, într-o perioadă în care economia locală are nevoie de reguli de joc clare. Preşedintele nu are atribuţii în zona economică, dar o poate influenta în măsura în care are influenţă asupra guvernului. De regulă, preşedinţia influenţează parcursul economic al unei ţări prin direcţia pe care o imprimă politic şi prin relaţia cu guvernul.
George Simion, candidatul AUR, propune o serie de măsuri economice care vizează reducerea contribuţiilor sociale şi stimularea producţiei interne.
Printre cele mai importante propuneri se numără plafonarea contribuţiilor sociale la 25% pentru veniturile de până la 5.000 de lei brut şi reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru IMM-uri. Propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii pentru sprijinirea dezvoltării economiei naţionale şi refinanţarea creditelor ipotecare cu dobândă zero pentru anumite sume.
Nicuşor Dan, candidat independent, are printre propuneri digitalizarea ANAF pentru a combate evaziunea fiscală, reducerea cheltuielilor publice şi sprijinirea industriilor strategice, precum IT-ul şi industria auto. Deşi fiecare propunere are un obiectiv clar, ele nu sunt însoţite de un plan detaliat de implementare, iar lipsa unor măsuri clare pentru reforme structurale riscă să limiteze impactul acestor propuneri pe termen lung.
Ce urmează pentru economie şi business după alegerile prezidenţiale? România e într-o situație extrem de dificilă, cu un deficit apropiat de cel care a băgat în criză Grecia în urmă cu 16 ani.
Și președintele interimar Ilie Bolojan spune că România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar – 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Că există „trepidații la nivel global” care pot declanșa o nouă criză financiară.
Grecia a intrat în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB. BNR avertizează în raportul din aprilie că dezechilibrul bugetar este „cea mai gravă amenințare la adresa stabilității financiare” și că „o corecție va fi inevitabilă și dureroasă”, cu sau fără sprijin extern.
Ce spune Adrian Vascu, senior partener, Veridio, pentru Aleph Business?
„Cumva, rezultatul a fost unul previzibil, dacă ne uităm la lucrurile pe care le vedeam înainte de scrutinul de ieri. Numărul participanților, cumva, cam același în primul tur, când miza nu a fost neapărat atât de mare, e posibil de așteptat ca în turul 2, așa cum am mai întâlnit în trecut, când au mai intrat candidați cu 40% în turul al doilea, a crescut numărul celor care au participat în turul 2. E un rezultat, nu mă surprinde, pentru că statisticile și ceea ce se întâmplase înainte conduceau către această variantă, s-a arătat faptul că această coaliție, care acum conduce guvernul, n-a avut sprijin, n-a avut susținerea, astfel încât candidatul ei a obținut jumătate practic din numărul de voturi pe care partidele care sunt în coaliție îl au prezent în Parlament.
Așa că, e o resetare în momentul acesta și în clasa politică, e o provocare foarte mare asupra tuturor partidelor politice, în opinia mea, și ceva de învățat de la atitudinea electoratului. O direcție pe care nu aș dori în perioada următoare este cea pe care am văzut-o deja în anumite zone, cu cuvinte urâte adresate de către unii votanți, celorlalți votanți. Nu cred că războiul va trebui dus la acest nivel între susținători, între galerii. Cred că ce ar trebui să vedem în perioada următoare, și ați spus foarte corect prelogativele președintelui, sunt limitate din punct de vedere executiv, economic, în schimb foarte importante strategic. Ceea ce ați citat din programele celor doi candidați sunt multe dintre lucruri care sună bine, pentru că au făcut parte dintr-un moment al campaniei electorale care bineînțeles că trebuie să spui lucruri care sună bine”, spune el.
„Ce aș aștepta eu pentru ca domniile lor, oricare va ieși, să poată pune în aplicare planul pe care și l-a făcut, sau să ia idei de la celălalt candidat, dacă ideile sunt bune pentru România. M-aș aștepta în perioada următoare, de exemplu, nu la acuze și nu la certuri și nu la dezbateri în care să se atace unii pe alții. M-aș aștepta, de exemplu, să spună fiecare dintre candidați pe canalul lui despre câteva din următoarele teme. Ce coaliție gândește că va face, dacă va fi alta față de cea actuală, în condițiile în care se știe ecuația parlamentară, deci nu avem necunoscute cu procentele partidelor parlamentare, astfel încât ar fi interesant de văzut dacă domniile lor gândesc o reașezare a majorității parlamentare și cum.
A doua temă pe care aș dori eu să o aud din perspectiva fiecărui candidat este cum este relația României cu lumea europeană, a treia temă cum este relația cu Statele Unite ale Americii, a patra temă cum este relația cu Ucraina, cu conflictul de la graniță și poziționarea României și dacă există vreun risc de extindere a acestui conflict și a cincea temă care ar fi poziționarea României prin președintele ei față de Rusia. Eu aș vedea aceste teme ca fiind unele cu răspunsuri importante pentru noi, pentru populația din România, care suntem chemați din nou peste două săptămâni la vot și m-aș bucura ca după 18 mai să încheiem cu campania electorală și să începem, așa cum spuneam mai zilele trecute, cu a ne face fiecare treaba bine acolo unde ne aflăm, pentru că problemele legate care țin de România sunt aceleași, dar indiferent că sunt unii într-o tabără, drăgealaltă, noi va trebui să câștigăm noi cu toții ca români, nu am nicio satisfacție că va câștiga candidatul meu dacă direcția în care va merge țara și noi toți nu va fi una adaptată situației naționale și internaționale în care ne aflăm acum.
E un moment de resetare, e un moment de regândire în partidele tradiționale pentru că rezultatul nu îi ajută, poate a fost nevoie să dea de latura de jos pentru a se trezi și a schimba ceva, orice fel de schimbare sigur că va însemna niște eforturi, va însemna niște renunțări la trecut cu adaptarea la realitatea de aici, dar e momentul prin care trecem. Și aș mai spune că este și o revoluție în comunicare într-un fel, pentru că așa cum noi aici aveți acest specific al televiziunii în care vorbiți și imaginea este că vorbiți direct oamenilor, nu suntem doi într-un platou care vorbim între noi și oamenii se uită spunând, țin cu stânga, țin cu dreapta, mă uit la tenis sau la fotbal, nu le vorbim direct. Așa s-a întâmplat cu această comunicare în această perioadă. De aceea, nu cred că dezbaterile în care se atacă unii pe alții vor adresa corect nevoile și provocările reale ale României.
Trebuie să vedem o discuție mai matură, concentrată pe soluții, nu pe conflicte. În perioada următoare, este important să înțelegem clar direcțiile economice și politice ale celor care vor să conducă țara. Trebuie să avem o viziune pe termen lung, adaptată contextului global și local, pentru a face față provocărilor economice și sociale. În final, succesul va depinde nu doar de alegerile politice, dar și de fiecare dintre noi, de cum alegem să ne implicăm și să contribuim la construirea unui viitor mai bun pentru România”, adaugă el.