- Marian Preda, sociolog: Lucrurile se vedeau din avion la nivel de nemulţumire. Ce nu se vedea era unde se cumulase această nemulţumire.
- Sorin Cace, sociolog: Cele două partide, deşi au reuşit să îmbunătăţească condiţiile de viaţă, nu au răspuns la alte aşteptări ale populaţiei. Cam asta ar fi explicaţia.
- Ciprian Grădinaru, sociolog: Creşterea aceasta abruptă, ca a unui Făt-Frumos, a unui candidat nu e organică şi cel mai probabil are şi alte cauze.
Votul de duminică i-a trimis în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale pe candidatul independent Călin Georgescu şi Elena Lasconi, din partea USR, alegeri neobişnuite, dacă ne uităm la rezultatele alegerilor trecute, când PNL şi PSD erau nelipsite din turul al doilea, scrie ZF.
„Votul acesta e un vot antipartidele de la guvernare. Cele două partide, deşi au reuşit să îmbunătăţească condiţiile de viaţă, nu au răspuns la alte aşteptări ale populaţiei. Cam asta ar fi explicaţia. În plus, avem şi contextul destul de prost legat de situaţia cu războiul din Ucraina. Probabil că sunt semnale negative legate de guvernare şi în ceea ce priveşte deficitul bugetar care a încărcat foarte tare costurile şi pe termen mediu cred că cetăţenii nu văd o direcţie bună în care în care să mergem”, spune Sorin Cace, sociolog, pentru ZF.
„Liderii PNL nu au vivacitatea de care ar fi nevoie pentru un astfel de partid care să contra-balanseze PSD-ul. Au acceptat varianta simplă în care facem coaliţie şi atunci e bine pentru toată lumea”, adaugă el.
În spatele deciziei românilor de la alegerile prezidenţiale pot fi multe motive
Ciprian Grădinaru, sociolog, spune că era de aşteptat ca partidele mainstream să performeze prost, însă nu s-ar fi aşteptat nimeni să performeze atât de prost.
Cel mai probabil, votul românilor se poate traduce printr-o nemulţumire mare în societate care a putut fi canalizată spre doi candidaţi care par din afara sistemului.
„Se vedea în sondaje creşterea candidatului Georgescu, se vedea că PNL-ul nu funcţionează mai deloc, dar până ieri nu s-a aşteptat nimeni la o asemenea surpriză, cred că cea mai mare din ultimii 30 de ani. Creşterea aceasta abruptă, ca a unui Făt-Frumos, a unui candidat nu e organică şi cel mai probabil are şi alte cauze”, spune Grădinaru.
Marian Preda, sociolog: Sentimentul de nemulţumire al oamenilor e multidimensional
„Lucrurile se vedeau din avion la nivel de nemulţumire. Ce nu se vedea era unde se cumulase această nemulţumire. Ea s-a cumulat într-o zonă de centru-dreapta. O parte a populaţiei, cu un nivel de educaţie şi de venituri ceva mai ridicat din marile oraşe, din marile centre universitare şi chiar şi din diaspora, a votat în zona de dreapta, în special cu Lasconi. Celălalt val de nemulţumire şi de protest este al oamenilor care au votat cu partidele extremiste, pentru că doar acolo au considerat că se regăsesc, cel puţin la nivel de critică, dacă nu la nivel de soluţii”,spune Marian Preda.