Ce se alege de România? Florin Andrei, macroenonomist: „Avem un candidat al cărui program de guvernare, recunosc, nici nu știu dacă există”

România trece printr-o o perioadă politică și economică tensionată prin prisma alegerilor prezidențiale. Florin Andrei, macroeconomist, spune că noua administrație va avea de gestionat o situație complexă, marcată de un deficit bugetar ridicat și de presiuni internaționale pentru reforme rapide.

„Deficitul bugetar al României a crescut semnificativ, de la o estimare inițială de 6% la începutul anului, la aproape 8% în prezent. Fără măsuri drastice de reducere, România riscă să piardă accesul la fondurile Uniunii Europene. Întârzierile în colectarea taxelor și amnistia fiscală au contribuit la această creștere, iar actualele cheltuieli mari din ultimele luni ale anului agravează problema”, spune Florin Andrei pentru Aleph Business.

Viziuni economice divergente și context politic

Florin Andrei compară viziunile economice dintre cei doi candidați care pare că vor candida în turul 2 al alegerilor prezidențiale. „Rezultatele preliminare ale alegerilor sugerează viziuni economice diametral opuse între cei doi candidați principali. Una dintre candidate (n.r. Elena Lasconi) promovează o strategie bazată pe sustenabilitate economică, reducerea cheltuielilor bugetare și stimularea investițiilor. În schimb, celălalt candidat (n.r. Călin Gerogescu) nu are un program economic clar conturat, ceea ce creează incertitudini legate de direcția fiscală și economică a noii guvernări.”

Președintele în România joacă un rol de garant al stabilității, dar măsurile economice sunt implementate de guvern. Prin urmare, colaborarea dintre Președinție și Guvern va fi crucială pentru stabilitatea economică., adaugă Florin Andrei.

Primele măsuri urgente

Florin Andrei enumeră trei acțiuni prioritare pentru noua guvernare:

1.Creșterea veniturilor bugetare prin măsuri eficiente de colectare fiscală. Exemplele anterioare de succes ale ANAF din 2012-2013 trebuie reluate, cu scenarii de risc bine definite.

2.Reducerea cheltuielilor bugetare excesive, inclusiv prin restructurarea aparatului administrativ, pentru a permite menținerea unui nivel sustenabil al investițiilor publice.

3.Atragerea investițiilor străine, prin stabilirea unor obiective clare pentru ambasadele României, inspirate din modelul de succes al Ungariei. Președintele, fiind responsabil pentru politica externă, poate coordona aceste inițiative în mod direct.

Noua administrație a României va avea o misiune dificilă, într-un context economic fragil și sub presiunea Uniunii Europene pentru reducerea deficitului. Reformele fiscale și economice, deși necesare, vor afecta temporar consumul și creșterea economică. Totuși, aplicarea măsurilor propuse ar putea restabili încrederea în economia națională și ar menține accesul la finanțările europene.

Exit mobile version