- Românii votează duminică, într-un context economic instabil, scrie ZF.
- Candidații propun măsuri economice variate, dar fără planuri clare.
- Alegătorii trebuie să evalueze fezabilitatea, nu doar promisiunile.
Românii merg duminică la vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, într-un moment în care economia are nevoie de stabilitate și reguli clare. Deși președintele nu deține atribuții directe în domeniul economic, influența sa politică și relația cu Guvernul pot orienta semnificativ direcția economică a țării, scrie ZF.
Care e influența președintelui asupra economiei?
Chiar dacă președintele nu decide în mod direct politica economică, el influențează parcursul acesteia prin direcția politică pe care o imprimă și prin modul în care colaborează cu Guvernul. Astfel, viziunea economică exprimată în programele candidaților indică potențialul traseu al economiei românești.
Care sunt programele economice ale principalilor candidați?
George Simion, candidatul AUR, promovează o viziune economică axată pe reducerea contribuțiilor sociale și sprijinirea producției interne. Propunerile sale includ plafonarea contribuțiilor sociale, reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru IMM-uri, înființarea unui Fond Suveran de Investiții și refinanțarea creditelor ipotecare cu dobândă zero pentru anumite sume.
Crin Antonescu, susținut de PSD, PNL și UDMR, pune accent pe stabilitatea fiscală și atragerea de investiții. Propune menținerea cotei unice de impozitare și revizuirea schemelor de ajutor de stat, cu scopul de a stimula investițiile cu valoare adăugată mare.
Nicușor Dan, candidat independent, mizează pe digitalizarea ANAF pentru combaterea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor publice și sprijinirea sectoarelor strategice precum IT-ul și industria auto.
Victor Ponta, tot candidat independent, propune înghețarea taxelor până în 2026, reducerea TVA pentru alimente, eliminarea impozitelor pentru salariile și pensiile mici, precum și reintroducerea facilităților fiscale în domeniile IT, agricultură și construcții.
Planurile lipsesc, riscurile cresc
Deși fiecare candidat formulează propuneri economice clare, niciunul nu prezintă un plan detaliat de implementare. Lipsa unor măsuri concrete pentru reforme structurale limitează impactul pe termen lung al acestor idei. Alegătorii analizează nu doar intențiile candidaților, ci și fezabilitatea și sustenabilitatea propunerilor înainte de a vota.