- România trebuie să recâștige încrederea piețelor și a investitorilor pentru finanțare sustenabilă, scrie ZF.
- Măsurile fiscale mută resurse din privat în public, dar fără utilizare eficientă, afectează creșterea economică.
- „Ordonanța trenuleț“ aduce majorări de taxe, reintroducerea taxei pe stâlp și înghețarea salariilor și pensiilor.
Autoritățile române trebuie să recâștige încrederea piețelor financiare, a instituțiilor internaționale și a agențiilor de rating. Fără această reconsolidare, România nu își poate finanța deficitele într-un mod sustenabil și nu poate crea un mediu atractiv pentru investiții, declară Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank, pentru ZF.
Care este impactul economic?
Referindu-se la măsurile fiscale adoptate de guvern, Tătaru subliniază că acestea presupun un transfer de resurse din sectorul privat către cel public.
Cu toate acestea, dacă aceste resurse nu sunt utilizate productiv, efectele asupra creșterii economice nu vor fi pozitive.
Care sunt modificările fiscale?
La sfârșitul anului 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu introduce o serie de modificări fiscale prin „ordonanță trenuleț“. Aceasta include majorări de taxe, reintroducerea taxei pe stâlp și măsuri de austeritate, precum înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor.
Care este impactul bugetar?
Măsurile de austeritate și creșterea fiscalității vor avea un impact asupra bugetului estimat la aproximativ 40 miliarde lei (8 miliarde euro).