România se va încadra în ținta de 7% din PIB ca deficit, fără alte modificări la impozite și taxe în 2025. Cristian Hostiuc, director editorial, ZF: „Nu există altă soluție a guvernului, decât să majoreze taxele și impozitele”

„România se va încadra în ținta de 7% din PIB ca deficit în 2025, fără alte modificări la impozite și taxe în 2025. Nu creștem TVA-ul și nu modificăm sistemul de impozitare pe venitul persoanelor fizice, adică impozitul pe venit, CAS-ul, CASS-ul nu vor fi modificate și mergem în construcția bugetară pe actualul sistem de impozitare.”, spune Tánczos Barna, ministrul finanţelor, la conferinţa Deloitte/ZF „Impactul modificărilor fiscale şi bugetare asupra economiei”.
Ministrul de Finanște mizează pe o creștere a PIB-ului de 2,5%, o inflație de 3,5% și un deficit cash de 7%.
Tánczos Barna a mai vorbit despre cum arată bugetul României în 2025, la ce modificări fiscale se mai poate aştepta mediul de business şi ce măsuri ia pe partea de cheltuieli.

Cresc sau nu taxele? De unde ia guvernul bani să acopere defecitul bugetar?

„Ideea este că toate piesele internaționale se uită cu foarte mare atenție la cum va face guvernul, sau cum va închide guvernul de defitul bugetar, ca să coboară de la 8,7-8,6%, la 7%. Într-adevăr, pentru că nu este numai opinia lui Erste, este opinia tuturor economișilor, că prin măsurile de austeritate, adică înghețarea salariilor și a pensiilor plus alte măsuri, se strâng undeva la 2% din PIB și îți mai trebuie, îți mai trebuie ceva. Cam încă 1%.

Și bineînțeles, toată lumea se gândește că atât timp cât guvernul nu vrea să reduce cheltuielile, nu poate, nu vrea să se certe cu baronii locali, nu vrea să facă restructurarea adevărată, nu există altă soluție decât să majoreze taxele și impozitele. Respectiv, să introducă altele noi, plus să te uiți puțin la TVA, poate impozitul pe venit de la un anumit nivel, pentru că așa se discută.”, spune Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Fianciar.

„Ce să spună ministrul finanțelor la început anul? Ce să spună orice politician, mai ales când la mijlocul anului sunt alegeri prezidențiale? Bine-înțeles că ei vor spune nu, nu vrem să majorăm taxele și impozitele. Dar uite că trebuie să facă lucrul ăsta. Sau ar trebui ca economia să crească atât de mult și atât de bine din valoare nominală, adică PIB-ul să crească atât de mult, astfel încât să se acopere în valoare nominală, să se acopere acest deficit. Sau cine știe, poate preferă o inflație mai mare ca să crească PIB-ul mai mult în valoare nominală. Nu, repet, valoarea reală. Și atunci se închide TVA-ul la 7%. Se închide deficitul bugetar la 7%.”, adaugă Cristian Hostiuc.

Este posibilă creșterea economică de 2,5%, anunțată de Tánczos Barna, în anul 2025?

 „Ar fi ceva ideal! În condițiile în care în anul 2024 am avut sub 1% sau vom închide sub 1%. Încă nu știm pe ce se bazează ministrul finanțelor când spune că vrea o creștere economică de 2,5%. Analiștii spun că vom avea sub 2%.

De exemplu, UniCredit vede o creștere economică de 1,9%. Ei spun că principalul motor de creștere economică vor fi lucrările de infrastructură sau banii pe care guvernul îi va injecta în infrastructură, care ar trebui să ducă la o accelerare a creșterii economici.”, răspunde Cristian Hostiuc.

„După aia vine partea de consum. Pentru că vom avea în continuare o creștere de salarii. Încă nu știm cât de mare va fi această creștere a salariilor. Problema este că exporturile au o valoare negativă, exporturile nete. Și aici mă refer la diferența dintre importuri și exporturi, cu importurile foarte mari și exporturile fără o creștere prea mare.

IT-ul nu mai aduce creștere economică. Pentru că e o piață extrem de complicată, și prin prisma A.I.-ului. Se restrâng și proiectele. Sau poate vom vedea niște proiecte mari, industriale, care să intre deja în funcție, să înceapă să producă bani și ca să compenseze scăderea din industria auto. Suntem la începutul anului și vom vedea pe parcursul anului ce se va întâmpla.”, încheie Cristian Hostiuc.

Exit mobile version