- În ianuarie 2025, Ministerul Finanţelor lansează emisiunea de titluri de stat Tezaur pentru persoanele fizice, unde oferă o dobândă de 7,8% pe an pe scadenţa de cinci ani.
- Pe piaţa monetară interbancară randamentele (dobânda efectivă) ajung în 9 ianuarie (ultimele date oferite de BNR) la 6,83% pe scadenţa de un an.
- Ministerul Finanţelor, adică guvernul, are mare nevoie de bani şi de aceea îşi permite să ofere aceste dobânzi, cu mult mai mari decât dobânzile oferite de bănci, susține Cristian Hostiuc, Director Editorial ZF.
„În august 2024, când am citit ştirea că un român, pe persoană fizică, a cumpărat titluri de stat Fidelis de 324 de milioane de lei, pe cinci ani, cu o dobândă de 7% pe an, fixă, neimpozabilă, am zis că a dat lovitura, mai ales că dobânzile păreau că sunt în scădere, iar BNR se pregătea să reducă dobânda de referinţă datorită scăderii inflaţiei (de fapt a şi redus-o în doi paşi, de la 7% la 6,5%, dar s-a oprit).
În momentul în care îţi asiguri o dobândă fixă mare, pe o perioadă lungă de timp, când se presupune că dobânzile vor fi mai mici, poţi să spui că dai lovitura. Conform unei informaţii date de Gândul, cel care a cumpărat titluri de stat Fidelis de 324 de milioane de lei a fost Romeo Pomponiu, patronul reţelei de magazine Steilmann.
În august 2024 nu mi-am închipuit că doar peste câteva luni, în decembrie, o dobândă de 7% va fi mică, pentru că piaţa monetară a luat o altă întorsătură după alegerile prezidenţiale şi parlamentare de la finalul lunii noiembrie.”, scrie Cristian Hostiuc, Director Editorial ZF.
Ministerul Finanţelor a fost nevoit să majoreze dobânzile pentru a face rost de bani, având în vedere că rezultatul alegerilor prezidenţiale a aruncat România „în aer“ prin apariţia unui outsider cu o retorică suveranistă, populistă, iar riscul pentru România a crescut substanţial, ceea ce a făcut ca investitorii străini care cumpără titluri de stat româneşti, plus băncile cu acţionariat străin de pe piaţa românească să facă doi-trei paşi înapoi şi să-şi reducă expunerea şi nivelul de achiziţii de titluri de stat.
Aşa se face că în decembrie Ministerul Finanţelor a ridicat şi dobânda plătită la titlurile de stat Fidelis pentru persoanele fizice la 7,9% pe trei ani (7,9% pe an!!!) şi la 7,6% pe cinci ani. În euro, Ministerul Finanţelor a plătit o dobândă de 5,75% pe an pe scadenţa de şapte ani şi 3,75% pe an pe scadenţa de doi ani. Fidelis a atras în decembrie 2,6 miliarde de lei, în lei şi valută.
Acum, în ianuarie 2025, Ministerul Finanţelor tocmai a lansat emisiunea de titluri de stat Tezaur pentru persoanele fizice, unde oferă o dobândă de 7,8% pe an pe scadenţa de cinci ani, o dobândă de 7,5% pe an pe scadenţa de trei ani şi o dobândă de 7% pe scadenţa de un an.
Pe piaţa monetară interbancară, acolo unde se tranzacţionează între bănci şi între investitorii mari locali şi străini titlurile de stat în lei emise anterior, randamentele (dobânda efectivă) au ajuns pe 9 ianuarie (ultimele date oferite de BNR) la 6,83% pe scadenţa de un an, 7,35% pe scadenţa de trei ani, 7,46% pe scadenţa de cinci ani şi 7,61% pe scadenţa de zece ani.
Dobânzile oferite de Ministerul Finanţelor sunt cu mult mai mari decât dobânzile pe care le oferă băncile:
Banca Transilvania, cea mai mare bancă, plăteşte la un an o dobândă de 5,2% la lei, la doi ani de 5,25%, iar la trei ani de 5,35%. La euro dobânzile oferite sunt între 1,75%-2,5% pe an, adică la jumătate faţă de cât oferă Finanţele;
– CEC Bank oferă o dobândă de 5,25% pe un an la lei, 5% pe doi ani şi 5% pe trei ani. La euro, CEC Bank oferă dobâzi cuprinse între 2,35%-2,4%;
– BCR are la 12 luni/1 an o dobândă de 5% la lei, iar la euro de 1,5%;
– BRD oferă o dobândă la lei cuprinsă între 4-4,5% pe un an, 3,8% pe doi ani, 3,8% pe trei ani. La euro, dobânzile sunt între 1,15%-1,65% pe an.
Câştigul din aceste dobânzi este impozitat de stat cu un impozit de 10%
Ministerul Finanţelor, adică guvernul, are mare nevoie de bani şi de aceea îşi permite să ofere aceste dobânzi, cu mult mai mari decât dobânzile oferite de bănci, care au mai puţină nevoie de bani având în vedere că depozitele constituite de clienţi – atât persoane fizice, cât şi companii – sunt mai mari decât creditele.
Oricum, depozitele în lei atrase de bănci, cu dobânzi mai mici decât Ministerul Finanţelor, au avut anul trecut, până în noiembrie (ultimele date oferite de BNR), un ritm de creştere de 17,9% la nivelul populaţiei, în timp ce creditele acordate populaţiei au crescut cu numai 12,6%. La companii situaţia este inversă, creditele acordate până în noiembrie au avut un ritm de creştere de 10%, faţă de un ritm de creştere a depozitelor companiilor de 8,7%. Dar şi la companii depozitele constituite de acestea (188 de miliarde de lei) sunt mai mari decât creditele acordate acestora (121 de miliarde de lei).
Ministerul Finanţelor încă nu a anunţat necesarul de finanţare din acest an pentru deficitul bugetar curent şi pentru refinanţarea datoriilor care ajung la scadenţă şi care nu pot fi plătite, că nu sunt bani suficienţi pentru că bugetul este pe deficit, aşa că trebuie făcute altele noi, pentru a le putea plăti.
Conform primelor estimări, necesarul de finanţare pentru acest an al Ministerului Finanţelor/guvernului este cuprins între 250-350 de miliarde de lei, o sumă care trebuie împrumutată atât în lei, cât şi în valută.
Vineri, guvernul Ciolacu 2 tocmai a majorat plafonul de împrumuturi externe – MTN (Medium Terms Notes) – de la 75 de miliarde de euro, cât este acum (din care s-au tras 73,5 miliarde de euro), la 90 de miliarde de euro. În 2010, când a apărut acest program, plafonul de împrumuturi externe a fost de numai 7 miliarde de euro, deci în 15 ani a crescut de aproape 13 ori.
Ministerul Finanţelor a precizat că pentru anul acesta vrea să împrumute de pe piaţa externă 13 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că în lei ar fi 65 de miliarde de lei.
Asta înseamnă că restul de bani până la 250-300 de miliarde de lei, necesar de finanţare, ar trebui să-i ia de pe piaţa internă şi din fonduri europene.
Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei, va deveni săptămâna aceasta la Viena, la Euromoney – cea mai importantă conferinţă pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, unul dintre cele mai căutate personaje pentru a da explicaţii investitorilor despre ceea ce se întâmplă în România, despre modul cum guvernul trebuie să se finanţeze, despre schimbările politice care se petrec în timp real în ţară. România a ajuns cel mai important jucător pe piaţa de împrumuturi ale guvernului din Europa Centrală şi de Est depăşind chiar şi Polonia, ceea ce înseamnă că interesul investitorilor străini care împrumută România, care împrumută guvernul, este major.