- În 1 iulie 2025 se împlinesc 20 de ani de la tăierea celor patru zerouri, un pas major în stabilizarea economiei României, scrie ZF.
- Fini: Tăierea zerourilor a adus stabilitate economică și a întărit încrederea românilor într-un viitor mai bun.
- Fini: PIB-ul României a crescut de aproape 5 ori în euro, iar inflația și cursul valutar au rămas stabile.
Marţi, 1 iulie 2025, vom marca 20 de ani de la introducerea leului greu (sper că lumea îşi mai aduce aminte), când BNR a tăiat patru zerouri din coada leului şi a dat o nouă viaţă monedei naţionale, cu speranţa de atunci că inflaţia nu va mai fi atât de mare ca în anii ’90 şi prima parte din 2000, iar cursul valutar leu/euro va fi mult mai stabil, spune Cristian Hostiuc, director-editorial, Ziarul Financiar.
Introducerea leului greu este unul dintre cele mai importante evenimente pozitive din istoria economică, socială şi politică a României din ultimii 35 de ani, depăşit și de intrarea în NATO în 2004 şi Uniunea Europeană în 2007.
Pentru Banca Naţională, pentru guvernatorul Mugur Isărescu, cred că este cel mai important eveniment din istoria băncii după 1990.
Pentru public, pentru români, tăierea celor patru zerouri a fost cel mai important eveniment ca percepţie de încredere că putem avea un viitor mai bun şi că lucrurile, după căderea comunismului, ar putea să fie mult mai bune.
Pentru Ziarul Financiar Noaptea Leului Greu, aşa cum am denumit evenimentul de joi spre vineri, 30 iunie 2005/1 iulie 2005, atunci când s-au introdus pe piaţă noile însemne monetare, este cel mai important eveniment pe care l-am organizat până acum (pentru că a fost ideea şi execuţia noastră), spune Fini.
Noaptea Leului Greu a beneficiat de o aliniere perfectă a astrelor, pentru că am reuşit să-i aducem în acelaşi loc, de la parterul sediului central al BRD din Piaţa Victoriei, pe preşedintele Traian Băsescu, pe premierul Călin Popescu-Tăriceanu, şi nu în ultimul rând pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care au scos din bancomat noile însemne monetare ale României – 10.000 de lei au devenit 1 leu, 100.000 de lei au devenit 10 lei etc.
Am putut organiza evenimentul pentru că am beneficiat de susţinere din partea Adrianei Săftoiu, consilierul prezidenţial al preşedintelui Traian Băsescu, şi Ralucăi Zamfir, de la Direcţia de Comunicare a BRD, care au înţeles semnificaţia acestui eveniment din prima, fără să pună prea multe întrebări ulterior.
Ce am câştigat şi ce am pierdut după Noaptea Leului Greu?
Tăierea a patru zerouri a fost puţin ciudată, multă lume se aştepta la trei zerouri, dar în spate a fost decizia BNR de a aduce cursul valutar de la 36.000 de lei la 3,6 lei, ca să fie în apropierea zlotului polonez, care era cotat la 4 lei. Dacă ar fi fost cursul la 36 de lei, am fi pierdut lupta cu zlotul polonez, care era cea mai performantă valută fostă comunistă.
La început ne-a fost greu să calculăm noile preţuri când trebuia să tăiem patru zerouri şi multă lume se încurca în calcule, aşa că a durat ceva timp, mai bine de un deceniu, până când noul leu a intrat şi în limbajul comun.
Am ales să-mi aduc aminte de acest eveniment pentru că, totuşi, au trecut 20 de ani, vin alte generaţii şi pe istorie se aşterne praful şi uitarea, adaugă Fini.
Pentru noile generaţii, tăierea a patru zerouri din coada leului nu înseamnă nimic, pentru că nu au trăit acele vremuri.
Poate pentru o zi, 1 iulie din fiecare an, ar trebui ca toată economia să afişeze vechile preţuri pentru a ne aminti cum a fost înainte. De exemplu, un espresso la 5 to go nu ar trebui să fie 5 lei, ci 50.000 de lei. Un Flat white nu ar mai fi 18 lei, ci 180.000 de lei, un IT-ist nu ar mai câştiga pe lună 10.000 de lei, ci 100.000.000 de lei, cursul valutar nu ar mai fi 5,07 lei/euro, ci 50.700 de lei, asta ca să dau doar câteva exemple.
În 2005 PIB-ul a fost de 288 de miliarde de lei, adică 80 de miliarde de euro, iar anul acesta ne ducem spre 1.800 de miliarde de lei, adică 380 de miliarde de euro, adică o creştere de 475% în euro.
Salariul mediu net a crescut de la 726 de lei, adică 200 de euro, la 5.600 de lei, adică 1.100 de euro, creşterea fiind de 550% în euro.
Inflaţia a fost în cei 20 de ani de 95,8%, adică 4,75% pe an, cât se înregistra în anii ’90 în una sau două săptămâni.
Cursul valutar leu/euro a crescut cu numai 40% în 20 de ani, adică 2% pe an, cât se înregistra în anii ’90 într-o singură zi. Stabilitatea cursului valutar, cu o creştere anuală atât de scăzută, este poate cel mai important câştig pentru economie în ultimii 20 de ani.
Rezerva valutară totală a BNR era la 1 iulie 2005 de 15 miliarde de euro, iar anul acesta, la finalul lunii mai, a fost de 65 de miliarde de euro.
Datoria publică era de 57 de miliarde de lei, iar acum ne îndreptăm spre 1.000 de miliarde de lei, având cea mai mare creştere procentuală dintre datele macroeconomice.
Datoria externă a României pe termen mediu şi lung (aşa cum o publica atunci BNR), era de 22 de miliarde de euro, iar acum, la finalul lunii aprilie, este de 158 de miliarde de euro.
Dobânda la BNR era atunci de 8%, iar acum este de 6,5%.
Dobânda la credite era de 19,6% în lei, faţă de 8,3% acum.
Dobanda medie la depozite era de 5,9%, în timp ce acum este de 5,05%.
Banca Transilvania avea atunci (la finalul lui 2005) active de 4,9 miliarde de lei, adică 1,36 de miliarde de euro şi o capitalizare bursieră de 450 de milioane de euro. Acum, Banca Transilvania are active de 200 de miliarde de lei, adică 40 de miliarde de euro şi o capitalizare bursieră de 28 de miliarde de lei, adică 5,6 miliarde de euro.
Când am aniversat 10 ani de la Noaptea Leului Greu, pe 7 iulie 2015, BNR a organizat un moment festiv, consemnat de istoria ZF.
Putem lua orice fel de indicatori vrem din aceşti 20 de ani pentru a vedea evoluţia lor, unii au fost cu plus, alţii au fost cu minus, dar până la urmă denominarea, adică tăierea zerourilor, a patru zerouri, a fost o decizie bună, de care beneficiem astăzi şi noi, care am văzut cum a fost înainte, şi generaţiile de astăzi.