- Mihnea Costoiu, rector UNSTPB: Avem o şansă ca industria de semiconductori din România să repornească în zona de packaging şi design.
- Planul administraţiei Trump de a aloca până la 500 de miliarde de dolari în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru A.I. prin proiectul Stargate trebuie să fie privit şi la Bucureşti ca un semnal pentru accelerarea investiţiilor în semiconductori, scrie ZF.
- Sam Altman, director executiv OpenAI, Masayoshi Son, director executiv SoftBank şi Larry Ellison, preşedinte şi director tehnologic Oracle, participă la anunţul de la Casa Albă.
Planul administraţiei Trump de a aloca până la 500 de miliarde de dolari în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru inteligenţa artificială prin proiectul Stargate trebuie să fie privit şi la Bucureşti ca un semnal pentru accelerarea investiţiilor în semiconductori, care să ducă la renaşterea acestei industrii, iar astfel se fructifică tradiţia României în matematică şi cercetarea fundamentală în IT, scrie ZF.
„Realitatea este că suntem într-un moment de transformare majoră, impactul AI în societate poate fi comparat cu impactul internetului acum 25 de ani. Atunci, am reuşit să ne afirmăm şi să devenim relevanţi, şi cred că se poate şi acum“, spune Bogdan Tudor, CEO al companiei de IT StarTech Team.
Pornim de la programul de dezvoltare a industriei de microelectronică finanţat cu câteva sute de milioane de euro din bani europeni (din care o nouă etapă va demara oficial în câteva săptămâni) vedem că România ar trebui să accelereze proiectele din acest spaţiu pentru a crea un ecosistem de companii şi oameni care să ducă la renaşterea acestei zone vitale pentru economie.
Ce beneficii poate avea România de pe urma proiectului Stargate?
„România are şansa de a avea zona de packaging, zona de design pe microelectronică, pe cipuri, are şansa şi o experienţă foarte bună, are deja mai multe microîntreprinderi care gravitează în jurul universităţilor şi care îşi dezvoltă produse, dar pe zona aceasta de a face soluţii dedicate diferitelor industrii – adică soluţii de design pentru industria auto, soluţii de design pentru industria de electrocasnice. Acest lucru putem să-l facem, suntem capabili să-l facem la nivel foarte bun, şi inginerii de design de cipuri din România sunt capabili în acest moment să facă acest lucru la cel mai mare nivel. Dar trebuie ca şi statul să continue acest efort“, afirmă Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti (UNSTPB). „Există şansa mare de a renaşte nişte industrii de viitor pentru toată lumea“, punctează Costoiu.
„Iar dacă vrem să ne transformăm în tigri – nu economici, ci AI – asumarea unei strategii naţionale AI şi promovarea ca AI ca domeniu strategic, împreună cu focusul pe câteva domenii AI mai de nişă, gen agricultură şi adaptarea legislaţiei pentru a atrage investiţii.
Bogdan Tudor, fondator şi CEO, StarTech Team: Iar dacă vrem să ne transformăm în tigri – nu economici, ci AI – asumarea unei strategii naţionale AI şi promovarea ca AI ca domeniu strategic, împreună cu focusul pe câteva domenii AI mai de nişă, gen agricultură şi adaptarea legislaţiei pentru a atrage investiţii.
„Noi avem încă pregătirea de bază în matematică. Încă stăm destul de bine cu ea cumva. Este moştenirea de la Grigore Moisil şi parţial din regimul comunist. Mai mulţi parteneri din SUA îmi spuneau recent că e bine că încă facem matematică şi la nivel universitar, ceea ce în alte părţi s-a mai pierdut. Tocmai că acum e nevoie de ele, de cunoştinţele acestea“, spune Bogdan Tudor, fondator şi CEO, StarTech Team.
„Programul european de dezvoltare a industriei de microelectronică din România (IPCEI), la care participă universităţi, companii locale şi subsidiarele giganţilor Bosch, Continental şi NXP, este o oportunitate pentru România de a se dezvolta“, adaugă Florin Drăgan.
„Proiectul IPCEI, care comparativ pare mult mai mic, e de o jumătate de miliard de euro, sau undeva în zona respectivă în România, e cumva o replică la ce se întâmplă în SUA, dacă ne permitem să spunem asta, pentru că are companii şi are universităţi implicate la nivel european şi poate forma o resursă umană capabilă de a lucra în astfel de proiecte“.
Cine investește în Stargate?
În Statele Unite, proiectele sunt la o magnitudine uriaşă. Practic, unele dintre cele mai proeminente nume din tehnologie s-au angajat să investească până la 500 de miliarde de dolari în construirea infrastructurii pentru inteligenţă artificială în SUA, ca parte a unei noi iniţiative lansate odată cu începutul administraţiei Trump. Proiectul Stargate este condus de OpenAI, creatorul ChatGPT, şi investitorul global în tehnologie SoftBank Group. Acesta va construi centre de date pentru OpenAI. Compania de baze de date Oracle şi MGX, un investitor susţinut de Emiratele Arabe Unite, sunt, de asemenea, parteneri cu capital în acest proiect. Companiile se angajează să investească 100 de miliarde de dolari iniţial şi planifică să ajungă la 500 de miliarde de dolari în următorii patru ani. Planurile, ale căror elemente cheie rămân vagi, au fost anunţate marţi în cadrul unei ceremonii la Casa Albă cu preşedintele Trump.
Sam Altman, director executiv OpenAI, Masayoshi Son, director executiv SoftBank şi Larry Ellison, preşedinte şi director tehnologic Oracle, au participat la anunţul de la Casa Albă marţi, în a doua zi a celei de-a doua administraţii Trump. Primul centru de date Stargate va fi în Texas. Locaţia, a cărei construcţie a început anul trecut, va fi operată de Oracle şi utilizată de OpenAI, conform unei surse apropiate proiectului.
Florin Drăgan, rector, Universitatea Politehnica Timişoara: Noi avem încă pregătirea de bază în matematică. Încă stăm destul de bine cu ea cumva. Este moştenirea de la Grigore Moisil şi parţial din regimul comunist.
„Anunţul administraţiei Trump e unul ambiţios. Acum existau date şi prognoze privind faptul că în China se investeşte mult în inteligenţa artificială şi cum la ei totul se face puţin mai centralizat, există nişte probleme că vor depăşi Satele Unite într-un număr de ani şi atunci cumva e o replică , e o încercare de a nu rămâne de a nu trece pe locul doi pentru că ar fi destul de complicat în Satele Unite şi de a încerca să rămână în fruntea… dezvoltării tehnologice. Aici avantajul e că în SUA sunt discuţii la nivel guvernamental, dar împreună cu mari companii private“.
Lucrurile nu sunt doar negative – universităţile locale se dezvoltă în ultimii ani şi derulează proiecte importante – nu la magntitudinea din SUA, dar totuşi peste unele instituţii din străinătate. “Legat de ce se poate face în România şi ce poate face România există două niveluri. Unul e nivelul tehnic unde, normal că nu ne comparăm cu proiectul pe care îl au ei şi doi ca şi ambiţie, pentru că nu ai infrastructură. Avem o infrastructură mult mai jos decât ce plănuiesc ei acolo şi ce au la ora actuală în marile companii dar totuşi avantajul e că în ultimele ani universităţile româneşti au reuşit să dezvolte şi există şi proiecte printre care e vorba de hubul de inteligenţă artificială şi e vorba şi de partea de IPCEI, de semiconductori în care sumele alocate pentru infrastructura în domeniu normal că nu sunt comparabile cu cele din SUA, dar sunt ambiţioase, zic eu, în raport cu proiectele unor universităţi adică ce au universităţile din străinătate, poate nu primele, dar nu am stat atât de rău şi pot să vă dau feedback-ul ăsta pentru că am făcut o evaluare în legătură cu ce avem şi ce ne-am propus în următorii ani cu proiectele pe care le putem accesa, şi e vorba în total de vreo mai bine de 30 de milioane de euro”, spune Florin Drăgan.
Anunţul administraţiei Trump marchează o schimbare de optică majoră, spune şi Mihnea Costoiu. „În primul rând pentru faptul că statul îşi asumă investiţiile şi sprijinul companiilor din această zonă. Este un mesaj extrem de clar al administraţiei nu doar către industria clasică, ci şi către această industrie nouă şi către zone definite explicit în plan şi anume inteligenţa artificială, blockchain, big data şi aşa mai departe. Administraţia Trump se concentrează în acest mesaj de început de mandat în aceste planuri şi pe industria nouă şi acest lucru este de remarcat în mod special. Este evident faptul că se creează o competiţie încă o dată în plus, dacă putem spune aşa, este o competiţie extrem de puternică pentru toată lumea, pentru toată omenirea, faptul că dincolo de giganţii care există deja în America, există planuri de dezvoltare a acestei industrii, planuri absolut ambiţioase, ceea ce aproape obligatoriu va duce la, sau ar trebui să ducă la investiţii şi din partea celorlalte zone ale globului. Este extrem de important pentru noi să fim acolo mai ales în condiţiile în care, îndrăzind să spunem că România este un furnizor important pe această piaţă de resursă umană, de specialişti şi credem că am putea să continuăm să jucăm un rol important“.
Ce poate face România? Cum poate rămâne relevantă în condiţiile în care nu are un buget care să-i permită investiţii masive şi nici companii mari de A.I.?
Soluţii sunt, crede Bogdan Tudor, antreprenor care lucrează şi pe piaţa din SUA. „Suntem departe de a avea dimensiunea sau capacitatea statelor super dezvoltate şi puterilor care se profilează în domeniu, dar să fii mai mic poate fi uneori un avantaj. Doar că trebuie şi profitat de acest avantaj.
Ca să reuşim în primul rând să trebuie să transformăm rapid sistemul de educaţia tehnică. Astăzi sistemul de învăţământ la nivel de liceu şi chiar unele universităţi încă produc programatori, primii afectaţi de AI şi primii care nu îşi vor mai găsi un loc de muncă în industrie. Practic generăm probleme, nu soluţii. România are baze solide în ştiinţe exacte şi IT, dar curriculele trebuie transformate imediat cu focus pe AI aplicat şi dezvoltarea de soluţii practice. Programa cu un sistem certificat internaţional, de exemplu, atunci când absolventul de liceu termină şcoala, obţine şi o certificare relevantă global. Şi atunci, devii relevant din nou în lumea nouă, prin creierele de care va fi nevoie în continuare.
Tot pe acest segment, colaborări între universităţi româneşti şi centre de cercetare din SUA, UE şi Asia. Dacă nu poţi să ai acces la ultima tehnologie, asociază-te cu cei care o au şi găseşte-ţi avantajele proprii. Să devenim partenerul cu care se lucrează cel mai uşor şi printre cei mai competenţi. Focus pe tehnologie open, prin implicarea României în proiecte globale open-source de AI pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale.
Cosmin Georgescu, CEO, Cluster Power: Fie că vorbim despre bani româneşti sau bani europeni, ca să ajungi la performanţa aceea din SUA trebuie să investeşti mulţi bani, foarte mulţi bani. Lucrurile astea se investesc în supermaşini, se investesc în aplicaţii, se investesc în centre de date, se investesc în infrastructura necesară.
De aici, următorul nivel ar fi crearea unor Hub-uri tehnologice regionale, centre de AI în Cluj, Bucureşti, Iaşi şi Timişoara care să adune experţi, antreprenori, universităţi şi investitori. Focus pe maximizarea utilizării fondurilor de cercetare şi dezvoltare oferite de UE pentru AI şi acolo, în aceste centre, atât cât vom putea, investiţii în supercomputere, pentru a susţine dezvoltarea AI la scară mare.
Iar dacă vrem să ne transformăm în tigrii – nu economici, ci AI – asumarea unei strategii naţionale AI şi promovarea ca AI ca domeniu strategic, împreună cu focusul pe câteva domenii AI mai de nişă, gen agricultură şi adaptarea legislaţiei pentru a atrage investiţii. Să nu ne ducem acolo unde se duc toţi (gen self-driving), să identificăm acolo unde putem deveni cu adevărat relevanţi”.
Pentru a avea succes, este nevoie de investiţii constante în toate componentele necesare, una dintre ele fiind infrastructura de internet – adaugă Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii din Bucureşti.
„Dar este nevoie ca România să continue investiţiile pentru că vă dau un singur exemplu chiar dacă nu este legat direct de acest plan. Dar dacă acum câţiva ani vorbeam de faptul că, spre exemplu internetul în România reprezintă un avantaj foarte mare… România n-a mai investit în această zonă de câţiva ani de zile, iar în acest moment nu mai suntem nici pe departe liderii care eram acum câţiva ani. Deci este o investiţie continuă, o investiţie pe termen lung şi care se face an de an sau se face la intervale mai scurte de timp şi pentru că altfel pierzi avantajul competitiv”.
Proiectul de Interes Comun European în Microelectronică şi Tehnologia Comunicaţiilor – prescurtat IPCEI, unul dintre cele mai importante programe de cercetare din România, finanţat cu bani din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dedicat dezvoltării industriei de micro şi nanoelectronică din România, în care sunt implicate alături de subsidiarele a trei mari companii şi firme locale şi toate universităţile tehnice, este unul foarte important, insistă Mihnea Costoiu.
„ Platforma de microelectronică este lansată, este un proiect pe care noi l-am lansat acum multă vreme şi nu la nivel naţional, e un proiect care a fost început de Asociaţia Universităţilor Tehnice Europene, acum ceva vreme, scuzaţi-mi lipsa de modestie, sub conducerea mea sau şi eu, fiind în conducerea acestei asociaţii, la momentul în am lansat în faţa Comisiei Europene această provocare, a ajuns proiectul şi în România este un plan european repet, mai amplu şi este extrem de important să reuşim să dezvoltăm această platformă de microelectronică românească. Eu cred că există perspective foarte bune. Chiar în curând va fi lansat oficial proiectul, hub-ul de pe platforma de microelectronică şi sunt convins că vom avea succes în contextul în care competiţia pe zona de microelectronică este absolut, cum să spun, este colosală, este extraordinar de mare.
Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti (UNSTPB): Este nevoie ca România să continue investiţiile. Acum câţiva ani vorbeam de faptul că, spre exemplu internetul în România este un avantaj foarte mare. România n-a mai investit în această zonă de câţiva ani de zile, iar în acest moment nu mai suntem nici pe departe liderii care eram acum câţiva ani.
Dar vreau să ştiţi, nu ştiu câtă lume ştie, în Politehnica din Bucureşti avem în acest moment dezvoltări foarte, foarte frumoase pe microelectronică. Suntem cu cele mai mari companii şi cele mai mari instituţii de cercetare din lume în acest moment în parteneriat Lucrăm la teste de foarte mare precizie în Politehnică şi suntem capabili în acest moment să livrăm companiilor partenere mai multe soluţii care pot să readucă România pe poziţia pe care a avut-o acum mulţi ani de zile (în industria de microelectronică – n. red.”.
Europa trebuie să se „trezească” şi să nu rateze această oportunitate, insistă Mihnea Costoiu. „Deci suntem în acest moment, putem face acest pas, însă Europa dacă nu reuşeşte să se trezească şi să investească major în acest sprint pe care America îl face deja în mai multe domenii, va avea mari probleme de competitivitate.
Este important să creştem un ecosistem, adică dincolo de marii jucători care au venit în România – de multinaţionale. Noi ne dorim să creştem acest ecosistem, adică să dezvoltăm o serie întreagă de start-up-uri, de spin-off-uri, oamenii să vină, aceşti antreprenori de care vorbeam, au pachete de sprijin în aceste programe şi ne dorim să vină alături de noi, de profesori, de universităţi, să reuşim să ne dezvoltăm.
Pentru că dacă reuşim să facem acest ecosistem, există o şansă suficient de mare ca industria uşor uşor să repornească, cel puţin în zonele de packaging şi design.
Eu cred că avem şanse foarte, foarte mari. Eu chiar cred în capacitatea noastră românească, în jurul universităţilor, cu oamenii care se „nasc” în universităţi. Până la urmă ştiţi ne place sau nu ne place, uneori suntem mult prea modeşti.
Modelul Silicon Valley este un model care se poate replica. Evident, nu în aceleaşi condiţii, nu având aceeaşi mentalitate şi aceiaşi instrumente, dar în jurul universităţilor din România există în acest moment şi cu resursele alocate de guvern şi prin proiectele europene, fără doar şi poate, trebuie să recunoaştem şi să subliniem acest lucru, există şansa mare de a renaşte nişte industrii de viitor pentru toată lumea.”
Investiţiile în infrastructură şi în AI ar avea sens pentru că ar aduce o serie întreagă de beneficii, care nu se rezumă la reducerea costurilor, spune Ana Maria Stancu, fondator, Bucharest Promo Robots, integrator de roboţi şi consultant în integrare digitală. „În domeniul guvernamental, inteligenţa artificială are potenţialul de a aduce îmbunătăţiri semnificative şi de a reduce costurile. De la simplificarea proceselor administrative, care pot fi realizate rapid cu ajutorul sistemelor de Machine Learning, la asigurarea siguranţei alimentare (prin anticiparea efectelor schimbărilor climatice, trasabilitatea produselor alimentare si anticiparea stocurilor de mancare), până la îmbunătăţirea sectorului de sănătate (gestionarea datelor pacienţilor, realizarea de predicţii privind diverse afecţiuni şi identificarea problemelor medicale) şi la realizarea de analize financiare, economice sau sociale care lipsesc în prezent.
Ana Maria Stancu, fondator, Bucharest Promo Robots, integrator de roboţi şi consultant în integrare digitală. „În domeniul guvernamental, inteligenţa artificială are potenţialul de a aduce îmbunătăţiri semnificative şi de a reduce costurile”.
Totuşi, pentru ca acest progres să se întâmple în mod corect, două aspecte esenţiale trebuie să fie îndeplinite: existenţa datelor într-un format care să permită utilizarea lor şi aplicarea acestora într-un mod etic şi transparent. Desigur, există şi alte aspecte secundare, precum cine colectează datele, cine proiectează arhitectura, unde sunt stocate şi cine are acces la ele. Aşa cum subliniez mereu, inteligenţa artificială este un instrument – unul extrem de puternic – însă eficienţa şi impactul său depind de modul în care alegem să îl folosim”.
Pentru Cosmin Georgescu, CEO al Cluster Power – un centru de date din Craiova, sau o “fabrică de AI” cu “motoare” Nvidia, mutarea anunţată de Trump arată că administraţia SUA înţelege că este nevoie de schimbări, pentru că e nevoie de un nou tip de centre de date pentru era ChatGPT. El a explicat pentru ZF contextul în care a avut loc mişcarea. “În primul rând cred că trebuie puse lucrurile în context şi contextul e legat de Artificial Intelligence. Artificial Intelligence, global, înseamnă tehnologie NVIDIA.
Aceasta este tehnologia pe care şi-o doreşte toată lumea, asta este tehnologia cea mai nouă şi cea mai bună şi dacă faci ceva în tehnologie eşti obligat să cunoşti, să consumi o astfel de tehnologie.
Deci asta este un pic despre contextul global. În mod evident, pentru, din nou contextul global, cel mai vizibil mod în care se consumă această tehnologie sunt aplicaţiile de tipul ChatGPT. O aplicaţie de tipul ChatGPT este în măsură să ne răspundă la diferite întrebări, de la lucruri foarte simple la lucruri foarte complicate.
ChatGPT, pentru a ne răspunde, trece printr-un proces de învăţare. Procesul de învăţare al unei astfel de aplicaţii ţine din nou de tehnologia NVIDIA şi ţine de supercomputerele de la NVIDIA. Supercomputerele acestea sunt cele mai puternice maşini care îşi depăşesc concurenţii de 5.,000 de ori cu capacitatea lor şi cu performanţa lor. Maşinile acestea au nevoie de un mediu special ca să funcţioneze. De aceea, la nivel global centrele de date sunt depăşite, moral, tehnic, nu mai pot face faţă acestui nou trend. Ele trebuie să fie refăcute, există un mediu special care acomodează aceste noi supermaşini.
Aici ajung un pic în contextul din SUA. Problema adaptabilităţii la această nouă industrie este în mod evident o provocare pentru Statele Unite. În SUA nu sunt pregătite data center-le, nu este pregătită industria pentru aşa ceva, de unde şi planul lui Trump, planul lui Altman, planul SoftBank, al Oracle, unul dintre hyperscalerii mari, de a pune umărul şi de a desena un plan concret cum ajunge acolo.”
Cluster Power lucrează cu “flota” de supercomputere de la Nvidia pentru rivali din SUA ai OpenAI, a spus Cosmin Georgescu. “Cred că tot timpul e nevoie de exemple practice în momentul în care încerci să explici unde se află industria şi cum poţi să înţelegi anunţul de tipul acesta.
Eu în mod evident o să mă refer la istoria noastră, la Cluster Power, unde în 2019, anul nostru de naştere, am înţeles, am prevăzut de atunci că industria se va duce în zona asta de AI şi HPC, deci inteligenţă artificială şi High Performance Computing
Atunci în 2019, noi am considerat că trebuie să construim de la bun început un centru de date special dedicat inteligenţei artificiale şi de atunci am lucrat foarte îndeaproape cu NVIDIA. Puţină lume ştie că de atunci noi suntem o echipă certificată de NVIDIA, că primul datacenter construit a fost din nou cu ştampilă NVIDIA pe el dedicat supercomputerelor şi că astăzi când vorbim, noi deţinem supercomputere de la NVIDIA, le operăm şi le oferim ca servicii pieţei americane.
De fapt noi facem training de large language models pentru piaţa americană pentru companii similare OpenAI. Compania lui Altman – care produce ChatGPT îi are ca şi concurenţi pe clienţii noştri care folosesc practic supercomputerele pe care noi le-am cumpărat de la Nvidia şi le dăm ca serviciu înapoi pentru training-ul de LLM pentru a transforma în performanţă aceste aplicaţii de tip ChatGPT către piaţa americană.
De acolo, din SUA, se dă ora exactă. Asta este ce am făcut noi cu propriile forţe.”
Acest tip de dezvoltări – de „fabrici de AI” – sunt cheie pentru economie, dar sunt necesare investiţii semnificative pentru ca ele să ajungă la o scară mare, a explicat Georgescu.
„Noi în 2019 am pus România pe hartă. Era iarbă verde în zona asta, nu se vedea nici un datacenter şi am pus România pe hartă cu primul datacenter şi nu primul datacenter ci unul dedicat supercomputing. Ce am făcut în ultima perioadă? Am pus Europa pe hartă devenind una dintre cele mai puternice infrastructuri de inteligenţă artificială din Europa. Ce se poate face? Bani. Cred că este foarte clară cifra pe care a pus-o Trump pe masă. Jocul ăsta se face cu foarte mulţi bani. Este o tehnologie foarte scumpă, foarte performantă, dar necesită multe investiţii.
Fie că vorbim despre bani româneşti sau bani europeni, ca să ajungi la performanţa aceea din SUA, trebuie să investeşti mulţi bani, foarte mulţi bani. Lucrurile astea se investesc în supermaşini, se investesc în aplicaţii, se investesc în centre de date, se investesc în infrastructura necesară.
Un alt lucru mai puţin vizibil în anunţuri este zona de energie. Din ce în ce mai multe locaţii globale au probleme de energie. Nu au de unde să ia resurse de energie, curent electric pentru ca să alimenteze calculatoarele, pentru că nu mai face faţă sistemul de producţie global pentru aşa ceva. Deci trebuie investit masiv în zona de energie de producţie de energie şi de infrastructură critică de energie.
Este Nvidia considerată infrastructură critică?
Dacă tu nu ai la tine în ţară o astfel de capacitate de procesare, o astfel de … NVIDIA o numeşte A.I. Factory, fabrică de inteligenţă artificială degeaba ai aplicaţia, degeaba ai nişte creiere minunate în ţară dacă nu ai fabrica care să proceseze lucrurile astea. Deci trebuie să deţii o astfel de fabrică şi, spuneam despre energie, trebuie să ai şi energia disponibilă pentru lucrul ăsta.
România este înzestrată de la Dumnezeu cu tot felul de energii regenerabile, hidro, de toate felurile, dar este încă în urmă cu cum poate să aducă energia la uşa unui data center. Noi din nou am făcut la Cluster Power nişte paşi în direcţia asta şi suntem şi producători de energie, pe lângă diverse surse de energie regenerabile pe care le folosim.
Avem inclusiv producţia noastră de energie. Din nou, e un exemplu practic de cum am făcut lucrurile exact pentru momentul ăsta de astăzi.”
Planul administraţiei Trump are o asemenea valoare, pentru că sunt nişte cerinţe uriaşe de investiţii în centrele de date, iar planurile trebuie să fie făcute pe termen lung dacă vrei să fii şi să te menţii pe primul loc, conchide Cosmin Georgescu. „Cred că cel mai simplu de explicat care este dimensiunea planului din SUA este să ne uităm din nou la OpenAI, la ChatGPT, la Sam Altman. Prima versiune a ChatGPT a folosit circa 20.000 de supercomputere. Versiunea 1, de 20.000 de GPU, a însemnat un volum investiţional de circa 2 miliarde de dolari. Vorbim despre aplicaţii care mergeau pentru 100 de milioane de useri în două luni de zile de la pornire şi care au fost într-un stadiu incipient.
Platformele de astăzi de fapt sunt platforme de sute de mii de supercomputere. Şi bănuiesc că aţi văzut că AI-ul evoluează în mai multe verticale. Nu este numai verticala de text la text. Am întrebat ceva, mi s-a răspuns ceva. Sunt verticale în care deja este speech-to-text, speech-to-speech, deci deja aplicaţiile astea devin foarte live, în mai multe limbi, ajung să proceseze imagini, ajung să proceseze fişiere şi ajung să răspundă înapoi poate în imagini şi fişiere.
Deci scalarea de la acea versiune preistorică dacă vrei, la versiunea de astăzi dovedeşte nevoia acelor cifre spuse de Trump. Şi acele cifre vin la pachet cu aceste mici cuvinte pe care le-am spus mai devreme: energie, centru de date, infrastructura, oameni, dezvoltarea de soft, si mai important au o dimensiune temporală. Pentru că acest plan se întinde pe ani. Dacă tu faci un plan acum pentru a deveni competitiv în 3 ani sau în 5 ani de acum înainte, trebuie să-l faci scalând cu multiplicatori pentru ca în momentul ăla în care ai îndeplinit condiţiile planului tău să nu cumva să spui a, trebuie să o iau de la zero pentru că unul a devenit mai puternic decât mine.
Aici cred că din nou România are un cuvânt de spus, suntem Silicon Valley al Europei. Avem pus piciorul în ceea ce înseamnă inteligenţa artificială până la urmă astăzi reprezentăm cel mai puternic centru de inteligenţă artificială al NVIDIA din Europa şi cu alinierea potrivită cred că putem să fim nou un punct important în industria globală cu ceea ce facem. Şi suntem aici să sprijinim şi companiile private şi instituţiile publice în demersul acesta.”