- Crescătorii de porci din Italia sunt amenințați de pesta porcină, care pune în pericol o industrie de 8,2 miliarde de euro.
- Virusul pestei porcine se răspândește rapid în nordul Italiei și provoacă sacrificarea a zeci de mii de porci.
- Echipa UE avertizează că vânătoarea mistreților poate răspândi virusul.
Fermierii italieni sunt îngrijorați, guvernul încearcă să stopeze cel mai grav focar de pestă porcină din ultimele decenii. Crescătorii de porci avertizează că virusul amenință industria produselor din carne de porc, evaluată la 8,2 miliarde de euro. Guvernul Meloni încearcă să controleze focarul, cel mai grav din ultimii ani. În iulie, autoritățile au interzis transportul porcilor vii într-o zonă de izolare de 21.000 km² din nordul Italiei. Aceasta a afectat aproximativ 700.000 de animale care reprezintă 7-8% din producția anuală de porci a Italiei, scrie FT.
Rudy Milani, președintele Confagricoltura Swine Producers, spune că fermierii sunt îngroziți și compară situația cu o furtună. Italia are aproximativ 8,7 milioane de porci domestici și 50.000 de oameni lucrează în industria produselor din carne de porc. De la jumătatea lunii iulie, peste 50.000 de porci au fost sacrificați din cauza pestei porcine africane. Virusul, foarte contagios, s-a răspândit în peste 25 de ferme din Lombardia și Emilia-Romagna.
Ce restricții sunt impuse?
Giovanni Filippini, comisarul pentru pestă porcină, afirmă că noile restricții dure ar trebui să controleze focarul. Totuși, el spune că Italia trebuie să reducă rapid populația de mistreți, principalii purtători ai virusului. În Italia există între 1 și 1,5 milioane de mistreți, reintroduși în anii 1950 pentru vânătoare sportivă. Guvernul a aprobat planuri pentru a reduce această populație cu 80% în următorii cinci ani, dar se confruntă cu opoziție din partea lobby-ului de vânătoare și a ecologiștilor.
Echipa veterinară de urgență a UE avertizează că vânătoarea mistreților poate fi contraproductivă. Poate provoca răspândirea virusului. În loc de vânătoare, experții UE recomandă alocarea urgentă de fonduri și resurse pentru a construi garduri, care împiedică mistreții să migreze în zone noi. Ei avertizează că focarul se răspândește mai repede decât construcția gardurilor, care întârzie și poate să nu oprească răspândirea virusului.