Statul schimbă legea în construcții. Laurențiu Plosceanu, președinte, ARACO: Ce se încearcă acum prin această catalizare a timpilor nu este decât o recunoaștere a incapacității sistemului administrativ la nivel de primării, în ceea ce privește emiterea autorizațiilor

Urbanismul românesc se mișcă pe fast forward. Autorizațiile de construire pot fi obținute în doar 4-6 luni. Guvernul aprobă o ordonanță conform căreia toate avizele pot fi cerute în paralel, iar dacă instituțiile nu răspund la timp, avizul este considerat automat aprobat.

Un singur funcționar va răspunde de fiecare dosar, iar proiectele finanțate din bani publici scapă de taxele de avizare. Miza este de peste 234 de miliarde de lei în proiecte publice sunt în execuție, iar fiecare zi pierdută în hârtii costă bani și încredere. Ce urmează pentru piața construcțiilor? Sunt gata instituțiile să aplice noile reguli?

Ce spune Laurențiu Plosceanu, președinte, ARACO, pentru Aleph Business?

România avea cel mai greoi sistem de autorizare din UE, din cauza numărului excesiv de avize, aprobări și cerințe contradictorii. Acum, procesul va dura maximum 4-6 luni. Un dezvoltator care anterior aștepta 1-2 ani pentru obținerea avizelor poate acum finaliza procedurile în maximum 180 de zile, spun oficialii. Cu ce impact real vin aceste schimbari? Ce e pro, ce e contra?

„Am să fiu cinic. Îmi place optimismul dumneavoastră. Deocamdată e o declarație de intenție, iar de la vorba la faptă distanța e foarte mare. Această așa-numită reformă a sistemului de autorizare nu face decât să ne jucăm totuși cu vorbele, pentru că dacă vreau o reformă reală în sistemul de autorizare am fi avut acum adoptat așa-numitul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor care este de mai mulți ani blocat în Parlament și ați văzut în februarie erau depuse o mie de amendamente. Deci, dacă reușim anul acesta să avem un Cod, acolo poate că va fi o reformă.

Ce se încearcă acum prin această catalizare a timpilor nu este decât o recunoaștere a incapacității sistemului administrativ la nivel de primării, în ceea ce privește emiterea autorizațiilor. Este evident că să aștepți după autorizații un an și jumătate, doi ani de zile nu face decât să genereze costuri suplimentare și în principal acestea se răsfrâng asupra activității constructorilor. Ar trebui să învățăm ceva din epopeea puzurilor din București în ultimele mandate și o să vedem că în estimările în studiul de impact din 2022 se vorbea de o pierdere până în 2026 de 10 miliarde de euro. Ori ce spunem acum că în 4-5 luni vom emite autorizații toate odată și că neemiterea justificată a acestor autorizații poate deveni contravenție nu este decât un joc politic de imagine. Noi sperăm să aibă și efecte, dar nu suntem foarte optimiști din această perspectivă”, spune el.

Se apropie alegerile de duminică. Ce așteptări aveți și au cei din construcții de la aceste alegeri, ce vor de la guvernare, ce ar trebui în plus în aceast piață?

„În primul rând vreau să vă spun că în ultimii ani de zile dialogul dintre autoritățile politice și reprezentanții asociațiilor patronale și profesionale din construcții s-a degradat în mod continuu și practic față de un nivel foarte rezonabil pe care îl aveam în timpul pandemiei când au ținut cont de propunerile noastre. Acum în ultimii ani de zile acest dialog a intrat într-o zonă de umbră ale căror efecte negative se răsfrângă asupra sectorului. Sigur că alegerile care au loc în acest weekend sunt o prelungire a alegerilor din decembrie.

Una din concluziile din decembrie, anul trecut, este că paradigma partidelor tradiționale a intrat într-un impas major. Ori din această perspectivă noi vrem din partea guvernamentală o consolidare, o altă manieră și o altă calitate a actului politic, inclusiv în ceea ce înseamnă managementul administrativ. Noi cerem și credem că este nevoie acută de reorganizare administrativ-teritorială a țării. Este nevoie, dacă vreți, de un alt tip de management politic prin care să reușim să atragem consistent bani comunitari și să nu ii mai pierdem și, nu în ultimul rând, este nevoie de a trata constructorii țării și constructorii europeni care lucrează în România cu un alt nivel de respect.

Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă am fi dependenți în continuare pe infrastructura critică să lucrăm cu constructori care nu sunt europeni sau nu sunt români. Ori, din această perspectivă, riscurile geopolitice care vin peste România ar trebui să pună în discuție cu decidenții politici încă o dată dimensiunea strategică a sectorului de construcție. Dacă vor înțelege treaba aceasta, noi încă suntem acolo să putem discuta. Altfel, lucrurile vor deveni complicate pentru noi și pentru urmașii noștri”, adaugă el.

Exit mobile version