- Tranzacțiile imobiliare accelerează în martie.
- Tranzacțiile imobiliare cresc cu 6% față de februarie.
- Volumul național urcă cu 2% față de martie 2024.
- Constanța atinge 2.700 de tranzacții și conduce clasamentul.
- Cluj și Timiș trec pragul de 1.000 de tranzacții.
- Iași scade cu 58%, dar are cea mai bună lună din an.
- Numărul de ipoteci urcă cu 15% în martie, la 8.600.
- Ilfov dublează ipotecile, la 800 de contracte.
- Suprafața autorizată scade cu 5% față de anul trecut.
- Numărul de locuințe autorizate urcă cu 9% în ianuarie-februarie.
- În București, autorizațiile pentru locuințe scad cu 12%.
Martie 2025 aduce prima gură de oxigen pentru piața imobiliară din România. Numărul de tranzacții urcă la peste 14.600, cel mai mare volum lunar din acest an, și depășește cu 6% nivelul din februarie.
Comparativ cu anul trecut, creșterea este de aproape 2%. Cluj și Timiș sar de pragul de 1.000 de tranzacții, în timp ce Constanța devine, surprinzător, noul lider al pieței, cu 2.700 de tranzacții și o creștere anuală de 40%.
În paralel, ipotecile cresc cu 15%, semn că tot mai mulți români aleg finanțarea prin credit. Dar nu toate veștile sunt bune. Iași înregistrează un declin de 58%, iar suprafețele autorizate pentru construcții scad cu 5%. Ce înseamnă toate acestea pentru piață?
Ce spune Monica Dudău, reprezentant, Storia, pentru Aleph Business?
Ce semnale transmite creșterea de 6% a tranzacțiilor din martie? Este un rebound sau o excepție?
„Ce spune e că această creștere de 6%, care e de la o lună la alta, e ceva mai puțin relevantă din prisma numărului de zile mai scăzut din luna februarie, comparativ cu luna martie. Mai relevant aș spune că e evoluția față de martie 2024, plus 2% în numărul de tranzacții. Această creștere putem să o interpretăm ca un semnal de creștere treptată a interesului pentru achiziții, mai ales în județele cu piețe active, precum Cluj și Constanța. În Cluj avem o creștere de 21% de la un an la altul, în Constanța de 40%. Este însă prima lună de creștere de anul acesta, deci s-ar putea să fie prea devreme să tragem o concluzie că această creștere se va menține sau se va accentua în timp”, spune ea.
Constanța depășește Clujul și Bucureștiul la numărul de tranzacții. Ce factori alimentează acest salt? Dar scăderile din județe precum Iași sau Timiș semnalează un dezechilibru regional?
„Performanța Constanței, avem aproape 2.700 de tranzacții în primul trimestru, cu o creștere de peste 39%, e remarcabilă și poate semnala o repoziționare regională, dar situația trebuie monitorizată pe un termen mai lung. E posibil că proximitatea litoralului, investițiile în infrastructură, interesul crescut pentru locuințe de vacanțe sau, în general, pentru relocare, să contribuie la acest avans și ar trebui să verificăm și dacă anumite proiecte ale dezvoltatorilor au contribuit semnificativ la această creștere fix în primul trimestru al anului.
În contrast, în Iași avem această scădere de 58% și în Timiș și de 12%, deci scăderi semnificative în numărul de tranzacții la nivelul primului trimestru, comparativ cu primul trimestru din anul anterior. În cazul Iașiului, anul 2024 a fost un lucru adevărat remarcabil. Am avut o creștere de 39% în numărul de tranzacții, deci vorbim și despre o bază foarte ridicată la care ne raportăm și un ritm de creștere atipic în anul 2024. În cazul Timișului, dacă este să comparăm primul trimestru din 2025 cu primul trimestru din 2023, chiar vedem o creștere de 9% în numărul de tranzacții, deci aș spune că e nevoie să ne uităm pe un orizont de timp mai larg ca să tragem concluzii și vom continua să monitorizăm situația la nivel local și în următoarele luni”, adaugă ea.
Ce riscuri și oportunități vedeți pentru trimestrul următor?
„Un risc, cred că, e reprezentat în general de situația economică globală și cea politică globală și locală, care pot duce la evoluții ale dobânzilor și la oarecare reticență în ceea ce privește achizițiile imobiliare în rândul românilor. Situația se schimbă însă aproape de la zi la zi, deci e dificil de făcut previziuni în acest moment. În plus, vedem scăderea autorizațiilor de construcție în județe cheie, precum Constanța sau Timiș, care pot crea, pe termen lung, un dezechilibru între cerere și ofertă. Oportunitățile pot veni dinspre zone care s-au menținut dinamice, Cluj, Ilfov, dar și dintr-un interes în creștere pentru piața urbană, acolo unde autorizațiile de construire au crescut cu 6% în februarie”, spune ea.
Ce comportamente noi observați în rândul cumpărătorilor și dezvoltatorilor?
„Observăm o mai mare atenție din partea cumpărătorilor în gestionarea costurilor. Mulți explorează opțiuni de refinanțare, profită de ofertele cu deobândă fixă pe termen limitat. Aceste comportamente, spunem noi, că reflectă o abordare ceva mai calculată și mai informată în procesul decizional și, pe partea dezvoltatorilor, se conturează o tendință de adaptare a proiectelor la realitățile din piață. Deși numărul autorizațiilor de construire e în ușoară creștere, scăderea suprafețelor autorizate, mai ales în mediul urban, sugerează o repoziționare a ofertelor. Vorbim de un accent pus pe locuințe mai eficiente și mai bine calibrate la nevoile actuale ale cumpărătorilor”, conchide Dudău.