Mădălina Cojocaru, partner office agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Bucureștiul crește moderat, dar nu depășește Varșovia sau Budapesta” în stocul total de birouri din CEE

Proiectele imobiliare de birouri revin în atenția dezvoltatorilor imobiliari. După ce timp de 2 ani s-a livrat un singur proiect de 15.000 de metri pătrați, dezvoltatorii reiau investițiile în clădiri de birouri din București. Potrivit Cushman Wakefield Echinox, peste 200.000 de metri pătrați sunt în construcție, cel mai ridicat nivel din 2021. Portofoliul proiectelor aflate în construcție depășește 200.000 mp, iar cel puțin 8 clădiri noi sunt programate pentru livrare până la finalul lui 2028.

Cât poate crește cota Bucureștiului în CEE până în 2030 și cât de competitiv rămâne față de Varșovia și Budapesta?
Ce spune Mădălina Cojocaru, partner office agency, Cushman & Wakefield Echinox, pentru Aleph Business?

Ea spune că, în următorii cinci ani, livrările ajung la circa 300.000 de metri pătrați, iar stocul total al Bucureștiului trece de 3,7 milioane de metri pătrați. Mădălina Cojocaru subliniază că, deși cota de piață a Bucureștiului crește moderat, nu o depășește pe cea a Varșoviei sau a capitalei Ungariei. Mădălina Cojocaru arată că diferența față de lideri rămâne mare și dă ca reper stocurile din regiune: Varșovia are aproximativ 6,2 milioane de metri pătrați, iar Budapesta este la circa 4,5 milioane de metri pătrați.

Ce yield-uri cer investitorii pentru birourile noi livrate în București în 2027–2028 și de ce?

Mădălina Cojocaru spune că așteptările dezvoltatorilor privind yield-urile sunt ambițioase și pot porni de la 6%–6,5%, sub ceea ce Cushman & Wakefield Echinox cotează drept prime office yield, de 7,25%. Ea explică această așteptare prin contextul de dezvoltare: costurile de construcție sunt ridicate, finanțarea este relativ scumpă în România, iar autorizarea construcțiilor este lentă și imprevizibilă. În același timp, ea punctează că structura investitorilor este mixtă, cu investitori care cumpără pe termen lung și dezvoltatori care ar putea vinde doar dacă prețul reflectă riscurile și costurile actuale față de 2020–2022.

Dacă neocuparea scade, dar costurile rămân sus, cine câștigă pe termen mediu: clădirile vechi sau proiectele noi?

Mădălina Cojocaru spune că avantajul pe termen mediu nu este automat de partea dezvoltatorilor de clădiri noi. Ea arată că proprietarii clădirilor existente pot câștiga mai mult, dar doar dacă sunt proactivi. Mădălina Cojocaru explică faptul că, în competiția pentru chiriași, proprietarii trebuie să investească permanent ca să-și păstreze clădirile la standarde tehnice și de design actuale, cu recepții moderne, spații colaborative, grupuri sanitare noi, parcări suficiente, tehnologii smart și servicii diverse pentru chiriași. Ea spune că un proprietar proactiv obține o rată de retenție mai bună și venituri mai bune din chirii, pe fondul chirilor în creștere.

Exit mobile version