- Chiriile spațiilor de birouri cresc în Europa cu 3,7% în ultimul an.
- Chiriile prime cresc în Europa cu 5,3% în ultimele 12 luni.
- Capitala are o chirie medie de 246 euro/mp/an.
În ultimele 12 luni, chiriile spațiilor de birouri urcă cu circa 3,7% în Europa, arată raportul BNP Paribas Real Estate.
București se menține în top 4 cele mai accesibile orașe europene, cu o chirie de circa 20,5 euro/mp/lună.
Capitala rămâne mult sub nivelurile din Londra, Paris și Stockholm. În prima jumătate din 2025, București închiriază peste 62.000 mp de spații noi, iar specialiștii spun că stabilitatea pieței și stimulentele comerciale fac din Capitală o soluție atractivă pentru companiile care vor să reducă costurile fără a compromite calitatea.
Ce spune Eduard Turcoman, director office agency, Cushman and Wakefield Echinox?
„În acest moment, chiriile headline, practic chiriile din locațiile CBD, sunt poziționate între 21 și 22 euro pe metru pătrat. Pentru a înțelege cât de atractivă este această cotație, merită să ne întoarcem puțin la începutul ciclului post-criză. Practic, în 2009, după căderea Lehman Brothers, chiriile în zonele CBD din București au scăzut de la 26 euro pe metru pătrat la 18-19 euro pe metru pătrat, iar în următorii zece ani, între 2009 și 2019, au rămas plate.
Motivul este următorul: în tot acest interval, proprietarii au livrat an de an suprafețe noi, cuprinse între 100.000 și 200.000 de metri pătrați. Cu alte cuvinte, aceste livrări recurente au ținut chiria headline în zona de 18-19 euro pe metru pătrat. Ce se întâmplă acum? Nu există livrări noi. În pipeline sunt 136.000 de metri pătrați care urmează să fie livrați în 2027, iar principiul economic al rarității a condus, cel puțin în ultimul an și jumătate, la o creștere a chiriilor. Practic, nu mai suntem în zona 18-19 euro, ci în zona 21-22 euro pe metru pătrat, iar anumite clădiri trofeu ating chiar 25-26 euro pe metru pătrat.
Principalele provocări pe care le vedem astăzi sunt legate de livrările noi, care nu sunt la fel de consistente ca în ultimii zece ani, iar această situație va pune presiune mai departe pe chirii. O altă provocare este legată de măsurile fiscale și rapiditatea cu care acestea vor fi adoptate și implementate. Aceste măsuri au impact și în piața de birouri.
Cererea nouă se conturează din mai multe direcții. În marile metropole observăm o inversare a tendinței. De exemplu, în New York, băncile trec de la un program de trei zile la unul de patru-cinci zile la birou, iar această schimbare se regăsește și în alte industrii. Este de așteptat ca această tendință să ajungă și la noi în următoarele șase până la douăsprezece luni, ceea ce înseamnă că firmele care și-au redus spațiile în perioada pandemiei vor constata că au nevoie să închirieze mai mult.
O altă sursă de cerere vine din relocările companiilor din clădiri necompetitive. În București există încă un stoc de clădiri de clasă B, cu o rată de neocupare de aproximativ 13%, care vor fi părăsite și absorbite treptat. Un alt canal de cerere potențial îl reprezintă relocarea instituțiilor de stat în clădiri performante de clasă A, un trend deja vizibil în Europa de Vest și Centrală. Companiile de stat serioase își vând clădirile vechi și se mută în spații moderne, unde angajații pot fi mai productivi”, spune el.