- UE promite să cumpere energie americană de 750 miliarde dolari, dar experții spun că e imposibil de realizat.
- Producătorii americani văd oportunități mari, însă analiștii sunt sceptici, scrie FT.
- Acorduri similare ale lui Trump au eșuat, iar UE vrea să reducă consumul de energie fosilă.
Bruxelles-ul promite un acord comercial cu SUA prin care UE se angajează să cumpere energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani. Experții avertizează însă că acest obiectiv este nerealist și se bazează pe cifre exagerate, aproape imposibil de atins, scrie FT.
Deși producătorii americani de energie privesc acest acord ca pe o oportunitate de creștere a vânzărilor, analiștii consideră că forțarea companiilor europene să cumpere atât de multă energie din SUA ignoră realitățile economice și deciziile independente ale acționarilor.
Care e contextul acordului comercial?
Acordul este anunțat de președintele Donald Trump și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și impune companiilor din UE să cumpere anual tehnologii energetice americane în valoare de 250 de miliarde de dolari timp de trei ani.
În centrul acordului se află promisiunea evitării unui război tarifar între cele două mari economii. Trump promovează o creștere masivă a producției americane de combustibili fosili, în special de petrol și gaze de șist, deși ritmul exploatărilor încetinește recent.
Care e reacția pieței?
La început, acțiunile companiilor energetice americane cresc datorită optimismului generat de acord, în special pentru exportatorii de gaze naturale lichefiate (GNL).
Cu toate acestea, entuziasmul se domolește pe măsură ce analiza detaliată a planului arată dificultățile majore în realizarea obiectivului de 250 de miliarde de dolari anual.
Anul trecut, UE importă energie de peste 435 de miliarde de dolari, dar din SUA doar o mică parte, aproximativ 75 de miliarde. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la fezabilitatea planului.
Care sunt provocările economice și energetice pentru UE?
Europa urmărește reducerea treptată a dependenței de gazele rusești până în 2028, inclusiv a GNL-ului, ceea ce deschide un nou decalaj pentru exportatorii americani.
Totuși, analiștii consideră că UE nu poate crește importurile de energie americană de cinci ori într-un context în care economiile europene încearcă să-și reducă consumul energetic și să treacă la surse regenerabile.
Prețurile mari ale energiei, deși favorabile pentru exportatori, contravin interesului UE de a reduce costurile la energie.
Care sunt planurile producătorilor americani?
Producătorii americani văd acordul ca pe o oportunitate importantă și afirmă că ajută companiile europene să semneze mai multe contracte de aprovizionare din SUA.
Grupuri de lobby, precum Institutul American al Petrolului, salută acordul ca o consolidare a poziției Americii ca furnizor esențial.
Dezvoltatorii de GNL din SUA spun că pot accelera proiecte noi de centrale de lichefiere, cu exemple concrete precum Venture Global care avansează cu un proiect masiv pentru a răspunde cererii europene.
Care sunt reacțiile pieței financiare?
Pe piața bursieră, acțiunile companiilor energetice americane cresc după anunț, dar nu dramatic, pe fondul unor semne de îndoială cu privire la realizabilitatea planului.
Experții atrag atenția că Trump face mai multe promisiuni comerciale mari care nu se concretizează, cum a fost cazul unui acord similar cu China în 2020, când ținta de export suplimentar este ratată. Această istorie adaugă scepticism față de capacitatea UE de a respecta angajamentul de 750 de miliarde de dolari.
Care sunt perspectivele pe termen lung ale Europei?
Specialiștii subliniază dificultatea pentru UE de a-și majora importurile energetice americane într-un moment în care continentul este orientat către reducerea cererii prin surse regenerabile. Cererea de gaze este în scădere, iar prețurile energiei tind să scadă.
În plus, deciziile companiilor private europene nu indică un angajament clar pentru un salt atât de mare în importurile energetice americane. Europa, în esență, continuă să se orienteze spre energia verde, iar planul propus pare în contradicție cu această direcție.