- România încheie 2024 cu un deficit de 8,6% și vizează 7% în 2025.
- Salariile și pensiile din noiembrie 2024 rămân constante în 2025.
- Barna propune un stat suplu, focusat pe cetățean și digitalizare.
România încheie 2024 cu un deficit de 8,6%, iar 2025 o să însemne o încadrare într-un deficit de şapte la sută, spune Tanczos Barna, ministrul de Finanţe.
„A fost un an dificil pentru România, din toate punctele de vedere. A fost un an electoral cu foarte multe alegeri, cu campanie electorală. A fost un an în care au fost recalculate pensiile, au fost majorate salariile în mai multe domenii şi au fost susţinute investiţii cu sume fără precedent. Şi cred că acesta este elementul cel mai important al bugetului pe 2024, chiar dacă anul a fost încheiat cu un deficit de 8,6. O să avem mâine, poimâine cifrele finale, probabil”, adaugă Barna.
Anul 2025 vizează un deficit bugetar de 7%
Barna precizează că a fost foarte important faptul că în 2024 România a încheiat un un agreement cu Comisia Europeană pe şapte ani, în care şi a propus să se încadreze într-un deficit de 3% ţintit de toate statele membri ale Uniunii Europene în şapte ani.
„Deci să coborâm de la acest deficit de peste 8%, la 3% în şapte ani. Acest calendar creat cu Comisia, aceşti indicatori macroeconomici trebuie respectaţi. Trebuie să avem cuvântul dat respectat, astfel încât să fim credibili şi în faţa investitorilor care vin în România, investitorilor care cumpără eurobonduri emise de România, investitorilor care împrumută statul român ca să finanţeze acest deficit. Anul 2025 o să însemne o încadrare într-un deficit de 7 la sută. Şi, într-adevăr, este o provocare ca în condiţiile în care vrem să păstrăm sumele alocate pentru investiţii, trebuie să plătim salariile la nivelul lunii noiembrie şi pensiile la nivelul lunii noiembrie 2024. Trebuie să susţinem sistemul de învăţământ, sistemul de sănătate, toate instituţiile publice să ne încadrem în acest deficit”, adaugă ministrul.
Salariile și pensiile din noiembrie 2024 se mențin în 2025
Tot el menţionează că 2025 trebuie să fie şi anul în care să se înceapă se se creeze acel stat suplu care nu încasează impozite pentru „a deveni obez” şi pentru a angaja şi mai mult şi a oferi aceleaşi servicii cu un număr de angajaţi mai mare, cu costuri mai mari. „Şi să păstrăm nivelul servicilor, să le îmbunătăţim prin digitalizare, prin oferirea acestor avantaje ale secolului XXI, dar, în acelaşi timp, să reuşim să facem un stat mai suplu cu instituţii care se focusează pe cetăţean, pe antreprenor, pe cei care plătesc impozite şi cred că este şi primul an, anul 2024, când plătitorii de impozite au văzut că se face ceva cu raţionalitate din banii lor.Se construiesc autostraţi, s-au construit foarte multe sisteme de apă şi canalizare la ţară şi în oraşele mici. S-au construit reţele de gaze noi din Anghel Saligny, din programele celor mai mari care sunt finanţate din bugetul de stat. Deci este un an cu bune şi cu rele iar obiectivul nostru pe anul 2025 este încă o dată o stabilitate, o cumpătare în administrarea banului public, un angajament faţă de toţi cei care au avut salariile majorate şi pensiile majorate, că cine ce a primit în noiembrie 2024 va primi în fiecare lună şi în 2025 şi vom păstra sumele pentru investiţii”.
Întrebat cât va dura această îngheţare a pensiilor şi salariilor, Tanczos Barna a spus că „imediat atunci când vom avea resurse suficiente, vom recupăra aceste indexări amânate”.
„Anul 2025 trebuie să fie un an al solidarităţii şi toţi cei care sunt plătitori de taxe şi impozite, cei care beneficiază de plata acestor taxe şi impozite, toţi cei care administrează banul public, să ne concentrăm pe o eficientizare a activităţii în instituţiile publice”, adaugă ministrul de Finanţe.