- Trump le-a cerut consilierilor săi să aranjeze o convorbire telefonică cu Putin.
- Zelenski: pregătim întâlnirea cu Trump.
- Strategia Ucrainei a fost să producă cât mai multe pierderi Armatei Rusiei.
- Aproape 100.000 militari ruși au murit, peste 600.000 au fost răniți.
- Ucraina a pierdut 45.000 militari, 370.000 au fost răniți, a declarat Zelenski.
În timp ce președintele ales al SUA, Donald Trump, urmează să-și preia funcția astăzi, soarta Ucrainei atârnă în balanță, ca un test major pentru politica externă a Statelor Unite. Unele detalii potențiale ale viitoarelor propuneri de pace ale lui Trump au ajuns în presă, însă planul general rămâne încă neclar, scrie Aleph News.
Un lucru rămâne totuși sigur: Trump și echipa sa și-au dat seama de complexitatea conflictului și au revizuit calendarul pentru obținerea unui acord de pace. Anterior, Trump a vorbit despre un termen de 24 de ore, dar acum a devenit un interval de timp de șase luni.
Trump va avea o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Ce se așteaptă de la această discuție?
Trump a spus că dorește să aibă o întâlnire cu președintele Putin în lunile următoare, deci e clar că în prima convorbire telefonică, pe lângă amabilitățile schimbate, se va vorbi și despre organizarea unei întâlniri.
Viitorul emisar al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul locotenent în retragere, Keith Kellogg, spunea că în primele 100 de zile ar putea să vină cu un plan. Când va fi el implementat, s-ar putea să vedem. Foarte mulți vorbesc de șase luni. Oricum ar fi acest plan, ideile generale sunt că va fi o înghețare a războiului, deci practic se va păstra toată linia frontului și Ucrainei i se va bloca accesul la NATO.
Am văzut că țările europene sunt dornice să-i ofere Ucrainei garanții de securitate. Germania, Marea Britanie și Franța sunt țări care și-au arătat disponibilitatea de a disloca militari pe linia frontului pentru a asigura securitatea Ucrainei după încheierea unui acord de încetare a focului. Toate aceste lucruri bineînțeles că sunt în mișcare.
Până în acest moment Zelenski a dat de înțeles că ar accepta un acord de încetare a focului, dar niciodată nu va accepta pierderea teritoriilor. De partea cealaltă și Putin spune că nu renunță la obiectivul tactic, dacă la cele strategice am văzut că a renunțat deja. Obiectivul tactic este de a ocupa în întregime cele patru regiuni anexate și trecute deja în constituție, dar pe care militarul nu le controlează nici după trei ani de război.
Ambele țări au pierderi destul de mari. Cele mai mari le are Rusia. Au fost identificați 100.000 de militari ruși care au murit în cei aproape trei ani de război și 600.000 au fost răniți. 2024 a fost anul cel mai letal pentru Rusia cu peste 400.000 de pierderi, morți și răniți, conform Ministerului Britanic al Apărării. Și Ucraina a avut pierderi mari, conform președintelui Zelenski, peste 43.000 de militari ucranieni și-au pierdut viața și alți 370.000 au fost răniți.
Cum vor evolua relațiile cu țările europene membre NATO și cum va afecta România?
În primul mandat a lui Trump, armata americană începuse reducerea efectivelor din Europa de la aproximativ 33.000 de militari, au scăzut la 20.000. Atunci președintele Macron a spus că NATO este în moarte clinică, însă venirea lui Biden a restabilit legăturile transatlantice și agresiunea Rusiei în Ucraina doar aîntărit aceste legături.
Statele Unite au ajutat Ucraina cu 65 de miliarde de dolari în ajutoare militare și cu alte 33 de miliarde de dolari pentru susținerea guvernului ucrainean. Uniunea Europeană a ajutat cu 122 de miliarde de euro.
S-a întărit acest pod peste Atlantic, vedem ce va urma. În acest moment sunt 40.000 de trupe americane în Europa, 10% dintre ele sunt în România, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, și bineînțeles că orice decizie a președintelui Trump privind viitorul trupelor americane în Europa afectează toate țările aliate, dar în special România, care are nevoie de garanții suplimentare de securitate la Marea Neagră.