- Exporturile României în SUA însumează 2,11 mld. euro.
- SUA sunt al doilea partener comercial non-UE al României.
- EY: Importurile de bunuri ale României către SUA sunt limitate.
- EY: Exporturile de bunuri ale României către SUA sunt limitate.
Cât de mare e impactul războiul fiscal-tarifar între SUA și restul lumii pentru România? Atât importurile, cât și exporturile de bunuri ale României către SUA sunt limitate, spune Alex Milcev, tax manager la EY România.
Exporturile României în SUA însumează 2,11 miliarde de euro, iar importurile sunt de 1,2 miliarde euro, arată datele INS. Deși impactul imediat al măsurilor comerciale dintre SUA și Europa asupra României poate părea limitat, efectele indirecte pot fi masive.
Creșterea prețurilor și posibilele măsuri punitive din partea SUA ar putea afecta economia românească, în special sectoarele care colaborează strâns cu piața americană. Este crucial ca România să monitorizeze aceste evoluții și să se pregătească pentru eventualele schimbări în peisajul comercial internațional, mai spune Alex Milcev, tax manager la EY România.
Ce spune Alex Milcev, tax manager la EY România, pentru Aleph Business?
Unde se situează România în acest război tarifar dintre SUA și restul lumii? Cât de mult ar putea fi afectat comerțul cu bunuri și cel cu serviciile?
„Vorbim despre factori direcți și indirecți. Desigur, facem parte din Uniunea Europeană, așa că, prin definiție, suntem în vizorul administrației americane în această pleiadă de măsuri comerciale. Războiul acela tarifar despre care discutăm și îl vedem în acțiunea de mai mult de două luni.
Într-adevăr, cum ați spus și dumneavoastră, impactul direct asupra economiei românești o să fie limitat. Pentru că o țară poate să afecteze pe cealaltă țară impunând tarife, doar dacă atacă comerțul direct. Și avem niște exporturi de bunuri și mai mult de servicii în America. Balanța comercială cu America, apropo, este pozitivă. Deci exportăm mai mult decât importăm din America direct.
Și desigur, ceea ce o să impună prin politica tarifară Uniunea Europeană, automat va aplica și România, pentru că asta presupune acordul european. Deci orice măsură punitivă, să spunem, sau tarife, ca și măsură de răspuns impuse de UE o să fie impuse și tot ce înseamnă comerțul românesc.
Însă, cum ați spus și mai devreme, vorbim de câteva miliarde de euro ca și valoare a importului și exportului, și acele procente de 10%, 25%, 30%, 50%, în funcție de bunuri care pot să apară sau deja au apărut, vor afecta sume relativ mici”, spune Milcev.
„Însă, nu aceasta este problema. Problema este mai largă. Încă o dată, facem parte din blocul integrat economic european și orice impact în zona Europei, prin ricoșeu, va veni și la noi. Dacă importurile sau exporturile UE în America vor fi afectate și războiul o să aducă creșteri de prețuri pe amândouă maluri ale Atlanticului și alte efecte, gen inflația, deci nu cred că putem evita acest tip de impact.
Ceea ce ne privește pe noi și probabil o să fie mai dureros decât comerțul cu bunuri este comerțul cu servicii. Avem multe companii și ne mândrim cu aceste investiții americane în piața românească, în zona serviciilor. Call center-uri, companii de IT, vorbim de o armată întreagă de IT-iști care lucrează pentru piața americană, prestând tot felul de servicii.
Avem firmele românești, sucursale sau subsidiarele firmelor americane care facturează respective servicii în America. Ceea ce își propune în acest moment administrația americană este că dacă războiul comercial pe partea de bunuri și tarife nu o să fie suficient, să impacteze și partea de servicii, care din păcate poate fi afectată destul de dramatic.
Vorbim de acele impozite prin reținerea la sursă pe care în mod normal americanii impun tuturor plăților externe pe care le fac în alte țări ale lumii. Momentan, vastă majoritate a acestor plăți în direcție Europei sunt scutite. Impozitul este zero, adică orice factură emisă dintr-un call center din București în New York, factura de 1.000 de dolari o să fie încăsată integral, 1.000 de dolari”, continuă el.
„Însă cu apariția unui astfel de impozit, să spunem, de 30% și n-ar fi o premieră, adică există acest tip de impozite, din această factură de 1.000 de dolari s-ar fi încăsat doar 700. Vă dați seama cât de mare ar fi impactul asupra unui model de business a acestor firme care se bazează pe metode de cost plus, să spunem, avem salarii, costuri indirecte, se adaugă o marjă, marjă care nu cred că depășește 30% și un asemenea impozit, de fapt, ar invalida planul de afaceri, adică ar băga asemenea companii în mod cronic pe pierdere.
Deci cu siguranță e o pârghie importantă care poate fi folosită de administrația americană. Momentan nu este introdusă, spre deosebire de tarife pe bunuri, dar este o măsură atât de dramatică ca și impact pentru toate economiile Uniunii Europene, încât toți oamenii de afaceri, companii americane, având prezență aici, trebuie să se gândească care ar fi planul B.
Dacă asemenea măsură se introduce, ce înseamnă acest lucru? Mai sunt viabile aceste servicii? Și aici putem să avem, din păcate, și un exot de asemenea investiții care au intrat în această zona de servicii și banii respectivi să ia calea altor țări, în afară Uniunii Europene.
Deci aici e o mare întrebare ce se întâmplă în acest lucru, ce poate să facă România aici și, mai important, ce poate să facă Comisia Europeană, care ar negocia sau ar aborda și s-ar gândi la un răspuns potrivit ca să amelioreze acest impact”, adaugă Milcev.
Spuneți că atât comunitatea politică, cât și mediul de afaceri trebuie să-și pună întrebarea: care e Planul B? Care pot fi variantele la această întrebare?
„Foarte bună întrebarea! Cred că toți oamenii de afaceri, mai ales cei dependenți de piața americană, își pun această întrebare. Dacă piața americană brusc devine neprofitabilă, care este alta piață unde respectivele skill-uri, respectivele, să spunem, aptitudini tehnice pot fi folosite și totuși avem o reputație foarte bună, cel puțin în zona de IT.
Cred că o să se găsească alte piețe în afară de cea americană unde pot fi valorificate aceste servicii, probabil nu la același randament. Vorbim totuși de piața americană, este râvnită de toți dintr-un motiv.
Afacerea cu piața americană e o afacere profitabilă. Probabil mai profitabilă decât în alte părți ale lumii. Dar căutarea de alte piațe de desfacere, de vânzare a acestor servicii cu siguranță e o preocupare a multora în acest moment”, adaugă Milcev.