- Dăianu: Deficitul bugetar din 2024 va fi cel mai mare din cauza reformei pensiilor.
- Dăianu: Consolidarea fiscal-bugetară în 3-4 ani ar zdruncina economia.
- Dăianu: Economia are în continuare probleme structurale.
Daniel Dăianu, preşedintele CF susţine că România are o datorie publică încă rezonabilă, de 50% din PIB.
„Ţara are o datorie publică încă rezonabilă şi în acest cluster de opt state care au intrat sub incidenţa procedurii de deficit excesiv, noi avem o situaţie bună. Împreună cu Polonia şi Sovacia, avem sub 60%. Noi avem în jur de 50% din PIB. (…) În ceea ce priveşte, însă, deficitele bugetare, în 2024 probabil vom avea cel mai înalt deficit, pentru că vom avea şi impactul complet al reformei sistemului de pensii şi sunt şi alte presiuni (…) Nu se poate fără consolidare fiscal-bugetară, care nu înseamnă să mai tai câteva cheltuieli aici, altele acolo… Nu merge asta (…) Am spus şi în discuţiile cu agenţiile de rating şi chiar cu unii experţi de la Comisie că, în 3-4 ani, nu poate fi realizată consolidarea bugetară, pentru că am zdruncina foarte tare economia şi n-ar suporta asemenea şocuri“, spune Daniel Dăianu.
Dăianu: A crede că poţi să faci consolidarea fiscal-bugetară numai pe partea de cheltuieli este o inepţie. N-ai cum.
În ceea ce priveşte intenţia Guvernului de a negocia cu Comisia Europeană acordarea unui termen de şapte ani pentru ajustarea deficitului bugetar, Dăianu consideră că acesta este un termen “raţional”.
„Nu poți să ai o consolidare bugetară care înseamnă că, de la un deficit între 7 și 8%, ca să nu spun 8%, un deficit pe cash, să-l aduci la reperul de 3% din PIB. De fapt, ca să cresc spațiul fiscal trebuie să te duci către 2% din PIB, având în vedere și presiunile pe buget care vor crește în anii viitori. Consolidarea fiscal-bugetară, de a aduce deficitul de la 7-8% la 3%, nu se poate face doar prin reducerea cheltuielilor”.
Dăianu: România este singura țară dintre cele opt cu un deficit de cont curent de 8% din PIB
„Ce înseamnă sindromul deficitelor gemene? Ai un deficit bugetar mare şi un deficit de cont curent mare. Suntem singura ţară dintre cele opt care are un deficit de cont curent, anul acesta, în jur de 8% din PIB. Extrem de mult. Numai Slovacia mai are un deficit în jur 1,6% din PIB, în 2023. Aproape toate celelalte ţări au o balanţă echilibrată sau surplusuri. Ungaria, Polonia au sigur surplus mic, Polonia, surplus de 1,6%… Păi, de la 1,6 surplus, la deficit de 7-8% e cale foarte lungă. Şi unii spun că dacă ar fi finanţat prin investiţii străine directe. Investiţiile străine directe intră în măsurarea deficitului de cont curent, dar asigură sustenabilitate şi pe termen mai lung pot să creeze un risc, pentru că la un moment dat fluxul de dividende, adică plecările de profituri, s-ar putea să copleşească investiţiile noi”.
Luni, acesta a participat și la conferința “Banking Forum”.