- BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
- Aprecierea dolarului și creșterea dobânzilor la titlurile de stat americane accentuează tensiunile financiare globale.
- Cristian Popa, BNR: Inflația ar trebui să scadă în T1/2025, dar rămâne peste traiectoria estimată inițial, pe fondul unor condiții macroeconomice dificile.
Cristian Popa, membru în boardul BNR, avertizează că incertitudinile fiscale și internaționale rămân ridicate, iar consolidarea fiscală este esențială. Aprecierea dolarului și creșterea dobânzilor la titlurile de stat americane tensionează piețele financiare.
Și totuși, nu avem nicio surpriză la început de an: BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, și păstrează nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Ce incertitudini majore vede BNR pentru evoluția economiei noastre în următoarea perioadă?
„În primul rând ar trebui să menținăm incertitudinile fiscale. Este nevoie foarte mare de o consolidare fiscală. Vedem anumiti pași ce sunt luați în această direcție, această ordonanță luată pe finalul anului precedent. Însă, incertitudinile rămân. Este nevoie de aprobarea unui buget care să fie credibil, care să arate însănătoșire, în ceea ce privește deficitul fiscal.
Avem incertitudini foarte mari la nivel internațional. Vedem dolarul care se apreciază foarte mult. Combustibilii s-au scumpit din cauza aprecierii dolarului. (…) Aprecierea dolarului vine pe fondul unor politici ce par inflaționiste venind dinspre Statele Unite ale Americii, fie că vorbim de politica lor intenționată de imigrație, fie că vorbim de politica lor intenționată de taxe vamale. Acestea aduc mai degrabă inflația în sus. Și pe cale de consecință vedem și condițiile financiare în piațele internaționale întărindu-se. Vedem dobânzile la titlurile de stat americane crescând cam 1%, un punct procentual în ultimele patru luni, în condițiile în care FED a redus dobânda cu 1%, deci și tensiunii în piațele financiare internaționale, care trebuie să spunem, sunt foarte greu de previzionat.”, o spune Cristian Popa, membru board BNR, pentru Aleph Busines.
Ce va antrena decreșterea și la ce inflație ne așteptăm până la finalul acestui an?
„Este important să spunem că această ultimă decizie pe care Banca Națională a luat-o, vine pe fondul unui proces dezinflaționist întrerupt. Deci am avut trei luni în care inflația nu a mai scăzut, ba chiar a crescut, când vorbim de inflația headline, de inflația tuturor prețurilor. (…) Ne așteptăm să avem o traiectorie ce va reveni la scăderea ratei inflației, însă traiectorie ceva mai înaltă decât traiectoria precedent anticipată. Trimestrul 1 ar trebui să aducă scăderi ale ratei inflației, însă acestea ar trebui să vină în principal din ceea ce numim efecte statistice, efect de bază, deci cum arată prețurile acum față de cum arătau prețurile în urmă cu 12 luni. Condițiile macroeconomice sunt destul de dificile, avem foarte multe incertitudini, trebuie să spunem acest lucru. Am menținut dobânda la acest nivel care nu este, spunem noi, nici prea mare, nici prea mică. Riscurile unei mișcări credem că au fost mai mari decât menținerea, și condițiile macroeconomice nu permit relaxarea la acest moment.”, adaugă Cristian Popa.
Cum justifică boardul BNR decizia de a menţine în ianuarie 2025 dobânda-cheie la 6,5%?
- Rata anuală a inflaţiei crește în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, și urcă în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie.
- Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024. Se menține până în decembrie la 5,6%, nivel similar celui de la finele trimestrului III.
- Noile evaluări reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior.
- Descreşterea inflaţiei va fi antrenată în principal de efecte de bază consistente şi de decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar în contextul persistenţei efectelor de sens opus exercitate asupra dinamicii preţurilor alimentelor şi energiei de condiţiile meteorologice nefavorabile din 2024 şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri, precum şi de creşterea consumului de energie în lunile de iarnă.
- Cele mai recente date şi analize indică o creştere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, dar şi evoluţii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate şi ale sectoarelor majore faţă de perioada similară a anului anterior.
- Incertitudini şi riscuri însemnate pentru inflaţie decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, în condiţiile implementării din debutul acestui an a pachetului de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent în scopul consolidării bugetare în contextul Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană şi al procedurii de deficit excesiv.
- O sursă de incertitudini şi riscuri pentru inflaţie rămân însă şi condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie.
- Totodată, incertitudini semnificative pentru inflaţie continuă să fie asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
- Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.
- Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor UE, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
- Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.