- La scurt timp după numire, noul guvern condus de Francois Bayrou se confruntă cu retrogradarea ratingului de țară de către Moody’s, din cauza fragmentării politice.
- Moody’s avertizează că instabilitatea politică afectează reducerea deficitului și a datoriei publice, iar finanțele Franței vor continua să se deterioreze.
- Fostul guvern a căzut după trei luni, din cauza respingerii bugetului care includea creșteri de taxe și reducerea cheltuielilor publice.
La doar câteva ore de la numire, noul guvern francez condus de Francois Bayrou este lovit de prima provocare majoră: retrogradarea ratingului de ţară de către Moody’s, scrie ZF.
Agenţia de rating anunță sâmbătă că retrogradează Franţa de la „Aa3” la „Aa2” cu perspectivă stabilă, pe baza „fragmentării politice” a ţării.
Guvernul este în mijlocul unei crize cauzate de neînţelegeri asupra politicii fiscal. Acesta este motivul pentru care fostul guvern a fost demis prin moţiune de cenzură la 3 luni de la investire.
Divizarea politică afectează economia și finanțele publice ale Franței
Moody’s arată că divizarea politică îngreunează eforturile de reducere a deficitul bugetar şi problema datoriei guvernamentale. Finanţele publice ale ţării urmează să „se deterioreze în următorii ani”.
Indicele CAC 40 scade cu 0.7% în deschiderea şedinţei de tranzacţionare de luni. În acest timp, obligaţiunile guvernamentale pe 10 ani avea un randament de 3,03%, foarte aproape de cele greceşti cu 3,09%. Luna trecută diferenţele de randament ale obligaţiunilor din cele două ţări a fost 0, iar investitorii au cerut acelaşi randament ca în cazul Greciei.
Guvernul Barnier a fost demis din cauza bugetului contestat
Fostul guvern condus de Barnier a reuşit să reziste doar trei luni înainte de a fi demis prin moţiune de cenzură. Parlamentarii nu au fost de acord cu bugetul său pentru anul 2025. Acesta includea creşteri de taxe şi reducerea cheltuielilor din sectorul public.
Francois Bayrou, în vârstă de 73 ani, este un veteran al politicii franceze care pledează pentru reducerea datoriei guvernamentale, care se va situa la 112% din PIB în 2024, şi reducerea deficitului bugetar, care anul acesta va ajunge la 6,1%, cu mult înainte ca dezechilibrele fiscale să fie considerate o problemă.