- Austria este pregătită să renunțe la veto-ul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen.
- România și Bulgaria au redus migrația ilegală și au crescut securitatea la granițe, conform cerințelor UE.
- Alexandru Gheorgescu, expert în relații internaționale: eu cred că acest anunț are un iz electoral
România e cu un picior în Schengen terestru, din 2025, spune Marcel Ciolacu. De data asta, e susținut de context.
Austria renunță la dreptul de veto, drept care ne-a blocat când ne era lumea mai dragă.
Ce spune Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale, pentru Aleph Business?
„România respectă anumite standarde și norme pentru a intra în zona Schengen din 2013. Din punct de vedere obiectiv, în momentul în care ai o listă cu elemente de bifat pentru a fi în zona Schengen, lista aceea oficială deja o bifăm încă de atunci. Au fost realizate investițiile și face parte, de fapt, din mărul discordiei când vine vorba de zona Schengen. Intrarea efectivă este o decizie politică. Decizia de a ne bloca pe noi, mai întâi Olanda și după aceea, în mod neașteptat de către Austria, care a preluat ștafeta opoziției, probabil în coordonare cu Olanda, a fost o decizie politică. Chiar dacă a câștigat partidul de extremă dreaptă, a câștigat o pluralitate, nu va ajunge la guvernare și, prin urmare, din punct de vedere politic, cancelarul Nehammer s-ar putea să considere că nu mai este nevoie de opoziția aceasta față de intrarea României și, eventual, a Bulgariei în zona Schengen.“
Apărarea granițelor rămâne un efort permanent
„Am observat în ultimul an, spre exemplu și în martie, dar și înainte, că au continuat proiectele pentru securizarea granițelor. România și Bulgaria au primit fonduri adiționale pentru echipamente la graniță. (…) putem spune că apărarea graniței este un efort permanent și continuu. Și, în același timp, nici nu pot spune că ai eliminat vreodată cu totul traficul de droguri, traficul de ființe umane, migrația ilegală. Marcel Ciolac caută să lanseze mesaje care l-ar ajuta, eventual, în campania prezidențială și se bazează inclusiv pe declarații. Precum a Comisarului Austriei, care este pe zona de migrație, Magnus Brunner, care a zis că libera circulație este foarte important. Dar el a spus aceste lucruri, inclusiv în contextul noilor măsuri de securitate la graniță ale țărilor europene, care afectează, de fapt, mobilitatea în zona Schengen. Ar fi o ironie ca noi să intrăm în zona Schengen fix înainte ca ea să se destrame, pentru că tot mai multe țări, de fapt, anunță controle la graniță care durează câteva luni, tocmai pentru a încerca să rezolve puțin fluxul acesta de migranți ilegal, care, într-o parte a anului, poate fi mai mică, poate fi mai mare.“, spune Georgescu.
Georgescu: Opoziția politică este singurul obstacol real
„Decizia este una politică, prin urmare nu depinde de niște jaloane tehnocratice, jaloane tehnice care ar putea fi îndeplinite și orice jaloane care existau, orice condiții, noi deja le îndeplinim și nu a existat niciodată vreo listă adițională hotărâtă la nivelul Comisiei Europene care să spună, da, uitați noile condiții ca să intrați. Până la urmă, eu cred că acest anunț are un iz electoral și reprezintă, de fapt, capitalizarea pe o chestiune care ar fi trebuit să se întâmple deja și, prin urmare, în afară de opoziția politică, nu mai există niciun motiv pentru care să nu intram. Deci ar putea să se petreacă și mâine, dar și la anul, pentru că decizia politică este esențialmente arbitrară în acest sens.“, adaugă el.
Miniștrii de interne discută mâine măsuri pentru Schengen
Mâine, România va fi prezentă, alături de Bulgaria, la Budapesta. Unde se întâlnesc miniștri noștri de interne cu cei ai Austriei, alături de Comisarul pentru afaceri de Interne al Comisiei Europene să stabilească un pachet de măsuri pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membre Schengen.
Decizia finală privind aderarea deplină ar putea fi luată la reuniunea miniștrilor de interne din UE, programată pentru 12 decembrie. Totuși, Olanda ar putea bloca procesul din cauza influenței partidului de extremă-dreapta în guvernul de la Haga. România și Bulgaria așteaptă ridicarea tuturor restricțiilor la începutul lui 2025.
Odată ce vetoul Austriei va fi ridicat, parlamentul olandez va organiza o altă dezbatere pe această temă și ar putea recomanda revizuirea poziției Olandei.
Aderarea țărilor ar trebui apoi oficializată, eventual la următoarea reuniune regulată a tuturor miniștrilor de interne din UE, programată pentru 12 decembrie, în consiliul JAI.
După un deceniu de dezacord, e posibil să ajungem la un acord. Să avem zonă de circulație complet liberă în Europa.