- Israel a atacat cu rachete Iranul.
- Reuters: Țintele includ principala facililitate de îmbogățire a Iranului.
- Prețurile petrolului BRENT cresc cu până la 10%.
- Petrolul BRENT se tranzacționează la 75 $/baril.
- JPM: Un atac asupra Iranului poate duce petrolul la 120 $/baril.
- E cel mai mare preț pentru BRENT din februarie 2025.
- Contractele futures ale burselor americane scad cu 1%.
- Indicele dolarului DXY crește cu 0,5% astăzi.
- Prețul aurului crește cu peste 1% astăzi, până la 3.430 $/uncie.
Israelul a atacat cu rachete Iranul. Țintele includ și principala facilitate de îmbogățire a uraniului, transmite Reuters. Obiectivul declarat al Israelului este blocarea programului nuclear al Iranului, care ar include și dezvoltarea de arme atomice. Operațiunea denumită “Rising Lion” țintește nu numai facilitățile nucleare, dar și eliminarea unor cercetători iranieni din domeniul.
Bursele sunt sub presiune în întreaga lume, iar contractele futures ale indicilor americani scad puternic după atac.
SUA spune că nu e implicate în atac, care a avut loc înaintea celei de-a şasea runde de negocieri de duminică între administraţia Trump şi Iran, în încercarea de a rezolva criza nucleară.
Ce spune Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale?
„Evident că e prima victimă a războiului, Iranul, fiind un producător important, mai ales pe axa cealaltă, și nu a lumii vestice de petrol, contează multă în ecuația asta, dar acest deranj în Orientul Mijlociu are impact pentru că acolo sunt foarte multe mize importante.
Consecințele pentru noi, așa aș vrea să discutăm, în tonalitatea asta, pentru că numai de asta nu avem noi griji acum, deși, noi am avertizat de foarte multe ori, atenție la contextul infernal internațional în care suntem, mai ales cel financiar, și nu începuse să războiul, în care investitorii instituționali bail out, ies de pe activele suverane ale țărilor cu îndatorare foarte mare.
America și Japonia, două exemple, ca la carte, de economii hiperproductive și, totuși, în același timp, dezavuate puternic de piațele financiare, cu scădere de rating pe America și cu costuri foarte mari, dobânzile, mai ales cele pe termen lung, la care se împrumută ipotecarele și toate se așază după dobânzile acelea, Japonia la fel, și nu ne permitem sub nicio formă să avem această relaxare de măsuri simpliste, fiscale, bugetare și toată dramoleta aceasta politică, pentru că, contextul internațional știți unde se va restrânge, petrolul foarte scump, numai de asta nu avem nevoie, pe el trebuie să punem accizele acestea suplimentare, corect?
O scădere economică global generalizată, sau, cel puțin, o scădere a interesului investitorilor, și noi avem nevoie ca de aer pentru finanțarea deficitului, jumătate din deficitul nostru este finanțat de active instituționale, iar mai mult de jumătate din activele acestea, probabil că exagerez un pic, sunt active de fonduri de pensii foarte serioase, care nu investesc în junk, și care ele automat au acest mecanism de stabilizare, în momentul în care ai intrat în altă categorie de rating, junk de cazul acesta, ele trebuie să vândă.
Nici nu vreți să vă gândiți la consecințele astea, și 20% din ei, dacă trebuie să vândă din jumătatea aceea, unde ar vinde și cine ar cumpăra titlurile noastre, vor merge pe dobânzi foarte mari. Ce vreau să vă spun, consecința petrolului probabil este importantă, dar ea va fi, într-un fel sau altul, debușată înspre alți producători de petrol,
Dar, consecința degradării interesului investițional și a urcării dobânzilor la valori hiperarteriale de peste 10%, în cazul unui downgrade, este insurmontabilă pentru noi, așa că nu ne jucăm, bine ați venit în noua realitate. Dar eu propun să ne punem centurile și pe scaunele din spate. Urmează o perioadă extrem de dură, unii vor vedea-o ca oportunitate.
Un om ca mine care am văzut multe crize și am comentat despre ele și le-am studiat, vă spun că la ieșirea din această criză va fi o altă lume, probabil mai bună, dar, până atunci, sper că ne-am pus cu toții centurile.
Aceaste corecții sunt naturale și firești și dolarul nu mai este monedă de refugiu, deși este o monedă de refugiu față de un euro, știți că este o apreciere substanțială a euro față de dolar. Păi, și atunci, fugi din nou la dolar, adică, și cartoful e fierbinte și potato-ul e fierbinte, amândoi sunt fierbinți. Fuga pe active CHF-ul, oricum dobânda, repet, că eu mă țin ca și de mantrele mele de profesor, uitați-vă la CHF-ul de 2, la cursul francului elvețian și la 2 ani titlurile de stat elvețiene, care sunt la minus, negative, acolo fug ei, vedeți?
Investitorii care au loc, fug către o monedă de stabilitate, dolarul fiind depreciat, da? Euro nu-ți promite economic, dar este apreciat, săracul de el, prin reculul scăderii dolarului, rămâne CHF-ul de care vă spuneam și activele de CHF, dar ele dau negativ, ia puneți astea toate cap la cap și o să vedeți că Trump a vorbit ca și președintele nostru, ei vorbesc ceva înainte de grijă, dar când dau de grijile și responsabilitatea teribilă de a primi informațiile și a le vedea, atunci ei sunt datori să ia măsuri consecutive la asta.
Ce vreau să vă spun este că, probabil de la ei, situația arată mult mai serios și mult mai grav. Președintele nostru, de TVA, vă spuneam, eu l-am sfătuit foarte mult să renunțe la chestia asta și să îl mărească. TVA-ul este singura soluție care vine la pachet cu celelalte.
M-ați întrebat de Trump. Una povestește înainte de a ajunge acolo și când primești toate informațiile acelea și când vorbești cu toți liderii lumii și când le pui toate la pachet, îți dai seama că s-a schimbat lumea și datele problemei sunt altele. Și promisiunile tale frumoase și onorante nu mai au rezonanță astăzi. Asta vreau să vă spun.
Trump a spus, pentru că știți cum este, nu? Acum două săptămâni s-a certat. Ați văzut ce elegant a iesit și din conflictul cu Musk? Tot lui Musk i-a aruncat vina, într-un fel sau altul, deși are și el partea lui de vină. Bine ați venit în lumea centurilor de siguranță și pe scaunele din spate.
Ce pot să vă spun eu este că asta este o rană acolo și care trebuia rezolvată, într-un fel sau altul. Adică, nu că e bine ce se întâmplă acolo, dar, în momentul ăsta era predictibil pentru că este un skandemberg acolo între cele două națiuni de nerezolvat.
Știți că războiul este politics by other means, nu? Așa se zice, nu? E politică, dar cu alte mijloace, nu? Militare.
Trebuie rezolvată chestia aia, pentru că altfel pe toată lumea ține în vârful picioarelor acolo și trebuie tranșat. Iranul nu are voie să aibă armă nucleară, nu pot să aibă și așa știți că avem niște națiuni care au armă nucleară și nu este deloc bine și liniștitor pentru noi. Și Israelul știe, e vorba de poziționarea proactivă. Este un stat excepțional în materie de informații, nu? Eu cred că ei sunt, nu? De a vedea dincolo. Și atunci, eu cred că așa cum se poziționează ei știu ceva ce probabil noi nu știm.
Și asta vreau să vă spun: că acest conflict era deja în cărți, era firesc, el e aproape necesar, dacă îmi dați voie să spun asta. Trebuie să-l limpezească, într-un fel sau altul. Pentru că le-au dat deadline, pe sâmbăta le-au dat, nu? Să semneze acordul nuclear, nu? America, galantă cum este ea, i-a rugat să stea la masa negocierilor. Iran a refuzat cu obstinație, da? Și atunci, toate criteriile, din punct de vedere al Israelului, au fost ignorate.
Chiar și un război îngrozitor face sens, ca să spun așa, din punct de vedere geopolitic, strategic și economic.
Probabil, în contextul general, veți auzi astăzi de la toți analiștii: petrolul, scădere economică, recesiune. Părerea mea e că dacă războiul va continua și nu se va dezangaja destul de repede, eu vă spun, și vă spun foarte calibrat și atent: intrăm într-o recesiune substanțială mondială și, cu siguranță, și noi intrăm într-o recesiune, dar nici nu ar fi răul cel mai mare.
Acum mi-a picat fisa: dacă tot nu reușim să creștem TVA-ul și taxele așa cum trebuie acum și să scădem dramatic cheltuielile, pentru că știți pentru ce ne trebuie cheltuielile, da? Substanțiale, în noul context atât de fragil, militar și așa mai departe.
Dacă nu vrem să reducem nici deficitul și să creștem taxele, atunci vom plăti. Acum mi-a picat fisa, după analiza de azi dimineață: plătim cu prețul unei recesiuni profunde și de durată. Nu merge altfel. Și bursa va face ce știe ea să facă, pentru că e plină de oameni capabili, inteligenți acolo și care își câștigă banii din evaluările astea.
Vor urmări oportunitățile astea, dar pregătiți-vă să nu cumva să prindeți niște cuțite care cad, cum zicem noi la finanțe personale: catch falling knife. Nici măcar firmele solide nu mai sunt interesante astăzi, ci sunt doar speculative – chiar și cele solide. Asta va fi oportunitate pentru unii, dar o pierdere substanțială de valori pentru cei mai mulți dintre noi.
De urcat, Isărescu nu urcă dobânda-cheie. Chiar așa, de fluierat nu facem biserică. De urcat, atâția ani ar mai trebui să mai urce. Eu am alt truc acum, dar nu vă mai dau încă o idee minunată pe dimineața asta. La altă idee mă aștept, să știți. Depreciere ușoară de leu, controlată și necesară. Să facă un debușeu, pentru că nu 5,45% pentru corecție este relevant. Și cursul, știți cine este? Deficitul de concurent.
L-ați văzut cât a fost pe aprilie? 10,45%. Deci, Isărescu nu are cum să coboare. Ca și Powell. Sigur va fi schimbat cu secretarul Trezoreriei. Deci, nu va putea scădea. De crescut, nu crește, pentru că nu faci asta. Nu vrei să spargi acum și porțelanul din bucătărie. Dar nu va scădea. Aveam nevoie de un pic de spațiu monetar. Nu-l avem. Spațiu fiscal, nu-l avem, decât măsuri drastice de racordare la taxe mai mari.
Nu avem altă soluție, îmi pare rău. Nu mai căutați alta decât aia care doare și e complicată în economie. Este cea de reducere drastică a cheltuielilor. Pentru că vin alte cheltuieli acum, cu prioritate mai mare”, spune Mitroi.