- Românii preferă depozitele bancare, dar comparativ cu alte țări din regiune, numărul acestora este mai scăzut.
- Participarea la Pilonul III de pensii crește, dar factorii determinanți nu sunt clari în România.
- Investitorii din România au un nivel ridicat de educație financiară și venituri mari, dar au o aversiune mai mare față de risc.
România are nevoie de educație financiară mai mult decât oricând. E concluzia ultimului studiu Raiffeisen Bank Romania în colaborare cu ASE. Depozitele bancare sunt principala formă de investit, de economisire în rândul românilor, însă nivelul acestora este cel mai mic comparativ cu alte țări din regiune, precum Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația.
Ce spune Florin Pogonaru, președinte AOAR, pentru Aleph Business:
„Statul trebuie să identifice segmentele de cetățeni. (…) banii sunt la populația în vârstă. (…) iar aceștia, din sondajele Asociației Oamenilor de Afaceri, nici măcar nu-și duc banii spre depozite. Îi țin acasă. Aceștia vor banii cât mai aproape pentru că băncile, prin proceduri birocratice, acele proceduri de know your client, care sunt necesare, dar care sunt aplicate cu severitate unor bătrâni care au 1.000 de lei, ca și unora care au 100 mil. lei, creează aversitate și senzația că trebuie să-ți ții banii aproape. Bătrânii mai deschiși la risc, se duc și către depozite și investiții în imobiliare. La tineri, într-adevăr, și aici trebuie să fim atenți, pentru că am avut o perioadă bună, de exemplu, pentru investițiile pe bursă, dobânzi mici, acțiunile creșteau, s-au făcut profituri. Acum am trecut într-o altă perioadă în care avem inflație, iar asta îi sperie pe cei care economisesc.“
Pogonaru: Măsurile financiare trebuie să fie predictibile
„Educația financiară, fără discuție, este un element absolut necesar. (…) există măsuri specifice de deductibilitate a contribuțiilor la fonduri de pensii private pe care le poate lua statul. De exemplu, ar putea fi dobânzi mai atractive pentru depozite pe termen lung. Câștigurile din dobânzi nu sunt impozitabile la titlurile de stat. (…) trebuie să fie luate măsuri predictibile, anunțate din timp, anunțate cum se aplică de-a lungul unei perioade. Pe de altă parte, trebuie să crească transparența financiară și modul prietenos al băncilor cu clienții. Este o chestiune de a fi mai prietenos în primul rând cu anumite segmente de populație, inclusiv în introducerea digitalizării. Noi facem programe de împrietenire cu calculatorul și cu soft-urile băncilor prin primării cu pensionarii. (…) e o mare deschidere pentru așa ceva, dar lucrurile astea trebuie făcute masiv către populație.“, adaugă el.
Cum arata profilul românilor care dețineau depozite la termen în perioada 2012-2022?
Persoanele de peste 65 de ani preferă depozitele la termen comparativ cu persoanele mai tinere (< 60 de ani). La polul opus se află tinerii sub 25 de ani (6%), explicația constând în faptul că dispun de resurse financiare limitate, ca urmare a lipsei unui job sau a experienței care să le aducă un venit mai ridicat. Conform datelor analizate, 20% dintre persoanele care dețin depozite la termen au studii superioare, arată un studiu Raiffeisen și Academia Studiilor Economice București.
Care sunt factorii care favorizează deținerea unui depozit bancar?
1.Nivelul ridicat al educației
2.Nivelul ridicat al venitului
3.Stabilitatea job-ului
4.Locuirea într-o zonă urbană, cu acces la servicii financiare
Pilonul II de pensii private facultative
-740.000 953 milioane euro de persoane erau înscrise la Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024.
-(593 mil. euro) Reprezintă totalul activelor nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative la sfârșitul lui 2023.
-Între 2011 și 2024, participarea persoanelor tinere, sub 35 de ani, la Pilonul III, a înregistrat o scădere semnificativă. Participarea persoanelor din grupa de vârstă 30-44 de ani s-a menținut relativ stabilă, în timp ce categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creștere moderată.
Venitul este factorul principal în decizia de aderare la Pilonul III de pensii, urmat de educație și incluziunea financiară.
Comparativ cu România, profilul participantului la o schemă de pensii facultativă este mult mai bine conturat în țările UE din regiune (Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația), educaţia şi gradul de incluziune financiară fiind extrem de relevante. Cu toate acestea, în perioada pandemiei COVID-19, profilul participantului la fondurile de pensii facultative s-a diversificat semnificativ, evidențiind o tendință crescută de economisire în rândul persoanelor cu ocupații stabile, în contrast cu reticența manifestată de cei cu venituri mai mici și priorități financiare imediate.
Cum investești în active riscante?
Investiția în active riscante, precum acțiunile, atrage un tip diferit de investitor față de cel orientat spre economii precum depozitele bancare sau fondurile de pensii, din cauza riscurilor mai ridicate implicate și a motivațiilor distincte care stau la baza acestor decizii financiare.
Tinerii sunt, de obicei, mai dispuși să își asume riscuri în speranța unor câștiguri viitoare, pe când persoanele mai în vârstă preferă investițiile cu randamente mai previzibile. Venitul determină semnificativ toleranța la risc: persoanele cu venituri mai mari sunt mai înclinate să investească în produse financiare riscante, având o capacitate financiară care le permite să facă față posibilelor pierderi.
În schimb, cei cu venituri mai mici sunt orientați spre a-și acoperi nevoile de bază, iar investițiile în acțiuni nu reprezintă o prioritate.
Decizia de a investi în diferite produse riscante, specifice pieţei de capital, este mai pronunţată în cazul persoanelor cu un nivel mai ridicat al cunoştinţelor financiare. Astfel, alfabetizarea financiară reprezintă un factor determinant în modelarea comportamentului investițional, mai ales în cazul unei pieţe de capital emergente precum cea din România. Cei mai importanți factori determinanţi ai deciziei de investire pe piaţa de capital, utilizați în conturarea profilului investitorului, au fost următorii: copii, venit, locație, job sex, alfabetizare, vârstă, educație.
România are cel mai redus nivel al alfabetizării financiare din UE
România are cel mai redus nivel al alfabetizării financiare din UE, acest lucru influențând într-o proporţie semnificativă nivelul redus de participare pe piaţa de capital.
De asemenea, în România, aversiunea relativă față de risc a investitorilor pe piața de capital este mai ridicată în comparație cu alte ţări mai dezvoltate precum SUA și similară cu cea observată în alte țări din Europa Centrală și de Est (ECE), precum Cehia, Polonia și Croația.
Cum arată profilul persoanei interesate să economisească?
rofilul persoanei interesate să participe la scheme de pensii facultative În ceea ce privește adeziunea la Pilonul III de pensii, analiza statistică nu a conturat clar profilul persoanei interesate în mod special de Pilonul III, dar venitul și stabilitatea job-ului rămân aspectele cele mai importante în alegerea unei scheme facultative.
Pandemia COVID-19 a constituit un punct de inflexiune pentru persoanele care activează într-o profesie stabilă (medicină, avocatură, management) în decizia de a contribui la o pensie facultativă. Profilul investitorului pe piaţa de capital. Rezultatele obţinute prin tehnici econometrice standard, dar şi pe baza unor modele de tip machine learning, au evidenţiat că persoana interesată de a investi pe piața de capital este. Bărbat, are un nivel ridicat de educație (alfabetizare) financiară, are studii superioare, este profesionist din perspectiva job-ului, are un venit ridicat.
Care sunt concluziile?
-Rezultatele cercetării relevă faptul că persoanele cu o probabilitate ridicată de a deține un depozit la termen sunt mai în vârstă, au studii superioare, un venit ridicat, activează într-o profesie stabilă și locuiesc într-o zonă urbană cu acces la servicii financiare.
-Randamentul la depozite, în special cel pe termen scurt, a fost mult mai sensibil la modificările din piața interbancară sau a titlurilor de stat. Numărul persoanelor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creștere continuă, dar factorii determinanți ai deciziei de a contribui la o pensie facultativă nu s-au putut identifica în mod clar pentru România, comparativ cu alte țări europene.
-Profilul investitorului pe piaţa de capital este direct corelat cu un grad sporit de educație financiară, absolvirea studiilor superioare și deținerea unui venit ridicat.