- Abandonul școlar afectează anual circa 23.000 de elevi în România, conform unei analize realizată de AmCham și profesori de la Universitatea din București, pe cohorta din 2013 – 2021.
- Costurile pe durata de viață ale persoanelor care au abandonat școala se ridică la 107 miliarde euro, ceea ce reprezintă 35,67% din PIB-ul anual al țării.
- România are cele mai scăzute rate din UE în educația adulților, cu 6,7% din populația cu vârste între 25-64 de ani care participă la educație sau formare în 2023.
România se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din Uniunea Europeană, și ajunge la un nivel de 16,6% în 2023. Aceasta reprezintă o provocare semnificativă pentru sistemul educațional și pentru economia națională. În fiecare an, circa 23.000 de elevi părăsesc școala, iar consecințele pe termen lung sunt devastatoare. Absolvenții care abandonează studiile câștigă, în medie, cu aproximativ 190.000 de euro mai puțin pe parcursul vieții comparativ cu cei care finalizează liceul.
Elisabeta Moraru, Membru al Consiliului Director al AmCham România, subliniază importanța acestui demers: „Aceasta nu este doar o cifră – este o poveste de oportunități ratate, de potențial neîmplinit.”
Ce costuri economice aduce abandonul școlar?
- Valoarea medie generală a abandonului școlar este estimată la 23.147 de elevi pe cohortă între anii 2013 și 2021.
- Câștigurile medii pe parcursul vieții pentru o persoană care a abandonat școala sunt de 353.736 de euro, comparativ cu 544.210 de euro pentru un absolvent de liceu. Asta evidențiază un dezavantaj economic semnificativ pe termen lung.
- Costurile totale ale abandonului școlar în perioada analizată se ridică la circa 107 miliarde de euro, ceea ce reprezintă circa 35,67% din PIB-ul anual al României (estimarea PIB-ului fiind de 300 miliarde de euro).
Profesorul Dragoș Iliescu este coordonatorul raporului
Profesorul Dragoș Iliescu, coordonatorul raportului, menționează că discuțiile anterioare despre abandonul școlar au fost predominant descriptive și nu au abordat pierderile economice asociate. Raportul își propune să susțină soluțiile pentru reducerea acestui fenomen prin furnizarea de date cantitative care pot ajuta la elaborarea unor politici publice eficiente.
„Raportul dorește să vină și în sprijinul soluțiilor pentru reducerea fenomenului de abandon școlar. Experiența arată că datele cantitative aduc mai multă claritate în elaborarea politicilor publice și a măsurilor de intervenție. Educația în general, și fenomenul abandonului școlar în mod special, ar trebui să fie privite și ca raport „investiție-profit”. Această perspectivă permite o analiză mult mai clară a consecințelor acestui fenomen, susține nevoia de alocare a unor bugete mai consistente pentru acest domeniu strategic, dar și de măsuri dedicate reducerii abandonului școlar. Provocarea principală în elaborarea acestui studiu a reprezentat-o lipsa datelor. Deși România produce un volum mare de date statistice, extrem de puține pot fi utilizate în astfel de studii care necesită o arhitectură de cercetare socială, economică și educațională pe care nu o avem încă.”, spune Dragoș Iliescu la prezentarea raporului.